poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-14 | |
Gust
m-am trezit intr-o dimineata.... una din acele dimineti tipice de vara ...m-am trezit cu soarele in ochi...de cate ori nu vi s-a intamplat sa va treziti si voi cu soarele in ochi... si dupa mic de junul la fel de saracios ca in fiecare dimineata m-am dus la o scoala ... aveam iarasi pregatire la filozofie de parca filosofia ar avea nevoie de pregatiri....si in acelasi drum cu care ma saturasem de-a lungul intregului an trec prin piata si apoi pe la tarabele de carti loc din care uneori mai gaseam un kant sau russell...ce paradox in dimineata aceea ma gasesc cu Sophia...de fapt nu o cheama sophia dar asa am preferat sa ii spun....si mergem amandoi spre acelasi loc doar amandoi aveam acelasi lucru de facut... si tot prin acelasi paradox al imposibilitatii ma trezesc oprindu-ma in fata unei tarabe cu carti... pe semne ca sophia isi mai cumpara ceva ...trupul asta devine uneori de-a dreptul incontrolabil;mai ales dupa o noapte nedormita....si reusesc sa deschid o carte de fapt nu era o carte era doar un ...almanah sa-i spunem asa pentru copii un fel de biblie a copiilor...de fapt nu stiu exact era ceva pe un material nu prea stralucit dar totusi interesant si asta pentru ca in afara unui titlu legat de Dumnezeu si copii nu avea nici o litera erau doar imagini de fapt erau doar desene...ca o revista de benzi desenate...si la drept vorbind imi placea ma saturasem de litere si de cuvinte de dictionare filosofice...poate ca acum imi trebuia un dictionar de imagini...asa ca o cumpar... Sophia isi ia si ea un pachet de carbuni da nu-si poate ascunde o privire spre noua mea achizitie... Doamne ajuta...imi spuse vanzatoarea...ce chestie imi zic ...si ca o replica de final mai ales dupa o noapte alba si o trezire cu soarele in ochi ii raspund... Care Dumnezeu?cel de pana la Descartes sau cel de dupa Decartes...Cel al lui Neitzche sau cel al lui Cioran(la drept vorbind Cioran nu a fost niciodata un filosof ci un eseist...dar oricum nu cred ca ar fi putut baga de seama acest lucru) S-a uitat putin la mine ...si mi-a raspuns...Nu stiu cred ..ca...cel din Ea...uitandu-se putin la revista abia cumparata... Dupa trei zile stiam care Dunmnezeu...nici cel al lui Descartes nici cel al lui Neitzche sau al lui Cioran...ci cel din ... desene...din cartea de copii...Dumnezeu cel din desene... Si poate de aceea acum mi-am pus jaluzele la geam....ca sa nu ma mai trezesc cu soarele in ochi...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate