poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-11-28 | |
Ea era cea mai frumoasă și mai sexy fată din liceu iar el cel mai slab, mai șters și mai neinteresant băiat. Razele soarelui din recreația mare se ondulau după ea iar pe el până și catalogul îl uitase: numele lui fusese adăugat cu creionul chimic în subsolul ultimei pagini, într-a treia zi de școală. Toți băieții salivau în urma pantofilor ei roșii, ba chiar și vreo doi profesori; se născuse sub o stea fierbinte. Vinovat, el o visa. Foarte des, atât de des că nu-i ajungeau nopțile și nici mâna dreaptă. O și iubea, dar nu pentru asta. O iubea pentru că ea avea zece pe linie la română și citea dincolo de lectura obligatorie. Și el citea dar nu găsea pe nimeni căruia să-i spună, să-i povestească, cu care să împartă impresii. Nu exista pentru nimeni, era un anonim perfect, o fantomă de carne și oase, un invizibil funcțional. Dar nu un prost, nu un bleg, nu un lipsit de imaginație. Începând dintr-o miercuri, îi scrise ei povești dintre cele mai uluitoare și i le strecură în bancă, pe la opt fără douăzeci, fentând chiar și femeia de serviciu. Prințesa absolută a liceului citea totul cu nesaț imediat ce găsea colile cu povești înghesuite și strălucea și mai mult. Îi privea pe toți colegii întrebătoare și își imagina că misteriosul scriitor fabulos e cu siguranță cel mai frumos, cel mai înalt, cel mai viril. Din ultima bancă, aproape mascat de paltoanele din cuier, băiatul cel mai șters îi privea exaltarea și se simțea de parcă făcuse dragoste cu ea. Zilnic i-a fost iubită literară timp de treizeci și trei de zile. Într-o dimineață cu lapoviță, ea sosi înaintea lui, se piti printre paltoanele din cuier și îl văzu cum vine la fără douăzeci și îi lasă alte povestiri în bancă. Îi sări în spate. Îl întoarse cu fața spre ea. Îi luă capul în mâini. Îl sărută îndelung, cu setea celor două sute opt povești primite de la el, toate pline de magie și de forță ca două sute opt declarații de dragoste ori două sute opt partide de amor. Când restul clasei sosi, ei încă se sărutau. Cea mai frumoasă fată din liceu deveni, brusc, cea mai ciudată și mai sălbatică pentru toți colegii iar cel mai șters băiat se transformă în cel mai tare și mai priceput cuceritor. Au dispărut pe loc din clasă, din școală, din cataloage și din lume. S-au evaporat. Cea mai frumoasă poveste deveniseră chiar ei.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate