poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-09-17 | |
Zorii se arătară la fel ca în dimineața anterioară, strălucitori și punctuali. Câțiva nori decolorați așteptau cuminți provocările zilei după ce toată noaptea ținuseră sub observație gutuii din zona Barierei Proteinelor Aromate. De câteva zile, frunzele gutuilor căpătaseră pe marginile exterioare, acolo unde unghiurile sunt foarte dulci între nervuri, niște arsuri care răspândeau îmbietoare accente romantice. Lucrul acesta ar fi putut trece neobservat, căci toamna era aproape, dar vecinul lui Șèrìc, Dàrb, văzu de la înălțimea ochilor lui permanent verzi că și marginile interioare ale frunzelor gutuilor tind spre arsuri, lucru nemaiîntâlnit până acum. Evident că fusese înștiințat de urgență savantul Lùt Nàvàs, care se și prezentă la Barieră imediat, folosind procedeul introspecției independente. Lùt Nàvàs se apucă de cercetări cu o agerime tinerească de invidiat. Bănuia că era vorba despre efectul întârziat al ultimei silabe din numele "gùtùi", dar trebuia stabilit cu certitudine. Luă legatura cu Ùl Tìt. Gestul lui stârni un val inimaginabil de încredere; toți locuitorii trecură la o stare de fericită nostalgie, convinși că situația va fi echilibrată de savant și Ùl Tìt. Ùl Tìt combină silabele întregului titlu care a dus la nașterea mugurilor pe sinapsele gutuilor, "Desprinderea căldurii materne în cicluri unghiulare rotative", și îi trimise rezultatul lui Lùt Nàvàs: un mugur se îndrăgostise de el însuși și rămăsese în stadiul de mugur între scoarța volatilă a unei sinapse și trecutul florii de gutui. Nu era ceva grav, ba dimpotrivă, apăruse un nou sentiment pe planetă care își aștepta clasificarea și îndosarierea. Lùt Nàvàs trebuia să clarifice cărei specii aparține mugurul, pomilor sau arsurilor. Spre amurg, când primi de la Ùl Tìt completarea titlului care avea să păstreze sentimentul în el însuși, Lùt Nàvàs, mulțumit, incluse mugurul în specia arsurilor și plecă așa cum venise, stăpânit de un nostalgic gest de introspecție independentă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate