-I-II-III- Cu ani în urmă, un fermier pe nume Grod Salazar a fost avansat în funcția de Baron de către regele Zezar Zvalda ca recunoaștere a meritelor sale, dar fermierul devenit baron a căzut în plasa tentației de a avea totul, a preluat regatul Baldaron cu forța și a condus cu pumnul de fier vreme de 20 de ani, comițând numeroase crime care au pătat viitorul său și pe cel al fiului său, Grun Salazar. În al XX-a an de domnie al lui Grod, regele Zezar s-a-ntors împreună cu sora și fiica sa pentru a-l detrona și a recupera regatul care era de drept al său și moștenirea fiicei sale. De la întoarcerea sa și până la momentul căderii lui Grod au trecut doar vreo 2 săptămâni, timp în care Zezar a întâlnit numeroși rebeli care să-l ajute, iar după căderea tiranului a reinstaurat vechea ordine în regat alături de cei care l-au ajutat să recâștige tronul. În tot acest timp ... cumva, Grun Salazar a fost adoptat și crescut de familia Laxus, a cărei membrii l-au ajutat pe Zezar să ajungă în Kalaat la sora sa, care și-a folosit resursele pentru a-l repune pe picioare. Sub noua sa identitate, Cypher Laxus, Grun ajunge printre membrii noii nobilimi și face tot ce poate pentru a îndrepta trecutul și a dovedi că el și tatăl său nu sunt deloc la fel, cu speranța că într-o zi va putea mărturisi în fața tuturor că el este fiul lui Grod Salazar fără a fi marginalizat și arătat cu degetul peste tot, dar este demascat și alungat înainte de a avea ocazia să mărturisească, iar acum trebuie să apeleze la ajutorul aliaților pe care i-a adunat pentru a-și salva semenii de o amenințare care s-a dovedit extrem de șireată și periculoasă. -I-II-III-

-IV- Pădurea în care a fost găsit Grun și distrus de impactul tunului orbital este proprietatea familiei Laxus, așadar Sagor Laxus, fiul cel mare al lui Zilan, se apropie de locul impactului pentru a vedea ce s-a-ntâmplat. Acesta găsește doar o mare parte din pădure distrusă de impact și o baltă mare de lavă în centru. Privind mai atent la acea baltă, care a început deja să se solidifice, Sagor observă cum o parte din lava rămasă se ridică, ia formă de om și începe să pășească printre lemnele care ard. Sagor se apropie pentru a vedea mai bine cine sau ce este acolo, iar entitatea respectivă îl zărește și se apropie de el, încet și răcindu-se treptat până când devine rocă solidă și vie. Cei doi se apropie tot mai mult unul de celălalt, iar creatura din piatră se transformă din nou. Piatra devine carne și os, iar identitatea sa se clarifică, el este Grun Salazar. Acesta este încă în proces de transformare, dar Sagor îl recunoaște după tatuajul său de pe partea dreaptă a pieptului, un lup luptând cu un șarpe, la fel ca logo-ul grupării militare pe care a fondat-o, Haita lupilor de fier (HLF pe scurt).
Sagor: Cypher?! Tu ești?
Grun: Poți să-mi spui pe nume acum, nu mă mai ascund!
Sagor: Deci, asta se întâmplă dacă află prea repede, nu-i așa?
Grun: Stai liniștit, frate, mă descurc eu! Va fi mai greu ca niciodată să-l conving pe Zezar că ...
Sagor: Mda, mult noroc cu asta! Vrei să te ajut eu cu ședința de spiritism? Sau poate poți vedea fantome.
Grun: Tu vorbești serios?!
Sagor: Da, frate! Regele, lorzii, restul baronilor, toți cei care s-au opus moțiunii Rayei au fost executați, unii dintre ei în public. Doar prințesa mai trăiește.
Grun: Înseamnă că am de salvat o „domniță la ananghie”.
Sagor: Mai întâi pune ceva pe tine! ... Ți se văd toate!
După ce se îmbracă, Grun și Sagor pornesc spre palatul regal pentru a opri nebunia. Sagor ajunge acolo prin geo-salt, și realizează abia după ce face 2 sau 3 pași că Grun nu este lângă el. Privește spre cer, poate vine în zbor, privește de pe marginea unui balcon, poate vine alergând, îi place să mai facă asta din când în când, dar privind mai atent îl vede venind pe un zid imens de piatră care se înalță la comanda sa. În momentul în care a ajuns și el pe balcon, zidul s-a retras fără să se prăbușească peste oameni nevinovați. Cei doi războinici se înțeleg ca frații în ciuda faptului că nu împart un sânge, fiecare cunoaște puterea fiecăruia și își dau seama dacă celălalt are nevoie de ajutor de orice fel, tocmai de aceea ajung, fără prea mare efort, până în fața ușii enorme a camerei în care este închisă prințesa Kaya. Pentru că au trebuit să lupte cu gărzile corupte pentru a ajunge acolo, Raya știa de prezența lor, și i-a așteptat cu o sabie la gâtul prințesei. Grun putea „vedea” tot ce era în interior printr-un simț pe care doar el îl posedă, un fel de radar seismic ce recepționează unde mecanice transmise prin toate particulele de materie, așadar l-a prevenit pe Sagor și l-a trimis să-l caute pe Saron, lupta cu Raya este ceva personal. Din interiorul încăperii, Kaya privea îngrozită cum ușa masivă de oțel de la intrare se îndoaie și este smulsă din balamale de către Grun prin forță brută și atât. Ca și cum nu era de ajuns că persoana pe care nu demult o considera cea mai bună prietenă stă acum cu sabia la gâtul ei, Kaya mai trebuie să privească și o scenă care ar trebui să fie imposibilă, fratele ei smulge cu mâinile goale ușa de oțel și o strânge în mâini până când rămâne din ea doar o sferă cât o bilă de rulment cu diametrul de 10 mm, și toate acestea prin forță fizică pură. Comparativ cu așa ceva, chiar și hârtia părea mai greu de rupt și de îndoit.
Raya: Doar nu ți-ai imaginat că mă vei intimida cu asta, Salazar!
Grun: Nu trebuie să te intimidez, sunt mai mult decât capabil să te bat măr de azi până săptămâna viitoare!
Raya: Dai într-o fată! Vai ce cavaler ești! Sincer, eu chiar așteptam clipa aceasta, momentul în care pot acționa legal împotriva voastră, monștrii care ați ucis sute de oameni nevinovați, inclusiv pe părinții mei.
Grun: Așadar e vorba de răzbunare. Și părinții mei sunt morți, dar răzbunarea nu-i va aduce înapoi.
Raya: Destulă vorbă goală, ciudatule! Îmi amintesc bine, ca și cum ar fi fost ieri, tatăl tău avea o slăbiciune utilă nouă, nu putea controla metale înalt purificate ca platina, nu are destule impurități pentru a putea fi îndoită, și din așa ceva sunt lamele acestea.
Raya atacă în viteză cu toate cele 7 săbii ale ei, iar datorită percepției sale extrem de accelerate, ei i se pare că Grun stă pe loc. Spre surprinderea ei totală, toate săbiile sale se contorsionează în forme geometrice diferite: un pătrat, un cerc, un triunghi, un pentagon, un hexagon, iar pentru o notă mai umoristică cele două săbii care-i rămân în mâini au forme de inimă și de acadea. 7 săbii din platină pură contorsionate aproape simultan în forme diferite, așa ceva ar fi trebuit să fie imposibil, dar s-a-ntâmplat, iar Raya se oprește doar la o lungime de braț distanță de Grun și privește îngrozită. Fostul baron doar întinde brațul stâng spre pieptul ei, cu degetele întinse, chiar spre sternul fetei, pe urmă strânge pumnul și împinge brațul spre ea cu forță destul de mică, dar viteză mare, iar fata este aruncată prin 10 ziduri din beton armat și pe urmă prin al 11-lea cade din turnul de pe partea cealaltă a palatului cam 30 de metri peste podul din piatră de râu de la intrarea în palat. Raya abia mai poate respira din pricina durerii, abia se mai poate mișca, și a rămas fără cuvinte, forța lui Grun este la un cu totul alt nivel, aproape a ucis-o prin vechea lovitură de la 10 cm, iar ultimul lucru pe care l-a auzit de la acesta a fost „Eu nu sunt ca tatăl meu.”, ea având acum impresia că se referă la faptul că este mult mai puternic decât a fost Grod în toată viața lui. În turnul palatului Grun observă rana de pe spatele gâtului surorii sale, destul de adâncă, semn că cipul său bionic este distrus cu tot cu unitatea sa centrală de procesare, altfel probabil ar fi acționat până acum, dacă nu lupta cel puțin putea să scape prin geo-salt.
Grun: Mereu am crezut că ideea de „prințesă închisă în turn” este doar un basm, dar ce să vezi, chiar se întâmplă!
Kaya: În loc să te hlizești ca un tembel, nu mai bine mă duci de aici înainte să se întoarcă?
Grun: Stai liniștită, surioară, nu se va mai apropia o vreme de mine!
Kaya: Te-ai întors după mine ... după toate câte ți-am zis ... câte ți-am făcut!
Grun: Lasă partea lacrimogenă pentru altă dată, trebuie să-ți îngrijesc rana, iar asta va durea puțin.
Grun se concentrează asupra sferei de oțel comprimat din mâna sa, o extinde și formează din ea o brățară pe care și-o pune pe antebrațul stâng, niciodată nu știi când ai nevoie de o bucată de metal de 3 tone, pe urmă privește în jur după o trusă de prim ajutor, dar nu găsește niciuna, așadar smulge un conductor electric de înaltă tensiune și prinde tocmai de partea neizolată, electrocutându-se. Preț de 10 secunde Kaya privește scena cu neputință de înțeles, întrebându-se „ce Doamne ferește face”, dar șocul îi reactivează unitatea centrală a cipului bionic și întreaga infrastructură odată cu ea. După ce dă drumul acelui cablu, Grun își folosește kinetica moleculară pentru a o trage pe Kaya spre el și a o întoarce cu spatele la el, după aceea îi cauterizează rana cu vederea termică, iar asta doare, chiar foarte tare. În câteva momente apare Sagor cu vestea cea bună, l-a găsit pe Saron și l-a dus deja la baza HLF ca nou recrut, acum e rândul Kayei. Grun își ia sora rănită în brațe și folosește geo-saltul pentru a ajunge la intrarea în bază, urmat de Sagor, așteptând ca drona de securitate să se ridice și să efectueze scanarea retinei. În câteva secunde drona se ridică și îi scanează pe toți, îi identifică pe Sagor și pe Grun ca membrii ai grupării, dar o clasifică pe Kaya ca intrusă și își armează sistemele defensive în timp ce o somează la început.
Drona: Identitate confrimată, general Grun Salazar, forțe terestre, status: Alfa 2. Identitate confirmată, general inspector Sagor Laxus, forțe aeriene, status: Alfa 3. Identitate necunoscută, clasificare: intrus. Vei avea parte de un singur avertisment: părăsește această locație în 10 secunde sau vei fi eliminat! 10, 9, 8, ...
Intervine Grun pentru a-și salva sora, iar sistemele de securitate se dezarmează automat.
Grun: Inițiază autorizarea Alfa 2! General Salazar, aduc un recrut!
Toate armele, și drona de securitate, se retrag în compartimentele lor, iar Kaya răsuflă ușurată în timp ce platforma de sub ei se pune în mișcare. Puțin surprinsă, Kaya privește spre fratele ei, rușinată că a făcut o greșeală atât de mare neapreciind ce avea el de oferit, iar expresia lui facială o întrista și mai tare. Părea profund dezamăgit și puțin furios. Deși așa arăta el aproape tot timpul, și rar îl vedeai zâmbind, acum chiar și prințesa Kaya înțelegea că are motive întemeiate să fie așa. Cu toate că îi înțelege starea într-un mod puțin superficial, ea încă nu poate accepta pe deplin că fiul celui mai detestabil tiran din istoria recentă este fratele ei de sânge. În ciuda stării lui de spirit, Grun insistă ca el să fie cel care o tratează pe sora lui, deși o echipă de medici calificați îi sar prințesei în ajutor.
Grun: Domnilor, doamnelor, insist să o lăsați în grija mea!
Un medic: Dar, domnule ...
Grun îl prinde pe sărmanul medic de guler și îl ridică în aer vorbindu-i autoritar.
Grun: M-am bâlbâit cumva, doctore? Sau poate nu am fost destul de clar!
Medicul: Ba da, domnule ... foarte clar! Limpede ca un cristal!
Grun îi dă drumul medicului, care din inerția momentului cade pe spate, iar el își îndrumă sora spre camera medicală, unde îi cere să-și dea jos veșmântul regal pentru a o putea opera.
Grun: În regulă, surioară, dă-ți jos hainele și așează-te pe patul de operație cu fața în jos!
Kaya: Dacă nu te superi aș prefera să fiu operată de o femeie!
Grun: Nu te mai plânge atât și fă ce ți-am zis, dacă întârziem prea mult daunele infrastructurii tale bionice s-ar putea agrava iremediabil! Sunt singurul calificat pentru asta și nu trebuie să-ți faci griji, am mai efectuat astfel de operații și am văzut tot ce era de văzut, nu ai nimic din ce nu am văzut eu! În plus nu trebuie să fi goală pușcă, zona în care operez în cazul tău este în spatele gâtului, îți înlocuiesc unitatea centrală și cipul bionic, dar după aceea va trebui oricum să te schimbi în uniforma HLF.
Kaya face într-un final ce i s-a cerut, se dezbracă până rămâne doar în lenjerie și se așează pe patul de operație în poziția sugerată, iar Grun își pregătește ustensilele.
Kaya: Va durea la fel de tare ca și cauterizarea rănii cu laserul tău?
Grun: Nu fi ridicolă, dragă soră! Suntem într-un cabinet medical, am la îndemână sedative dacă nu vrei să simți durere, doar că va trebui să testăm noul tău cip bionic, ar putea apărea mici erori, așadar vei simții pe viu o senzație ușoară de căldură, doar lucrez cu lasere.
Kaya: Presupun că tot tu o să corectezi erorile, nu-i așa?
Grun: Evident.
Toate ustensilele sunt metalice, așadar Grun are nevoie doar de propria sa putere pentru operație. Concentrându-se asupra a două ustensile care arătau ca niște arătătoare cu laser, Grun le ridică în aer și face o incizie de 10 cm de la ultima vertebră a gâtului în jos, adâncă de doar 2 cm, în gâtul surorii sale și una în gâtul său, pe urmă pune cele două bisturie de plasmă pe masa de pe care le-a luat, după ce le-a dezactivat desigur, și se concentrează asupra părții din infrastructurile lor bionice în care se află unitatea centrală, cu tot cu cipul bionic. La capetele celor două incizii, pe componentele infrastructurii bionice din titan, apar fisuri care străbat perpendicular părțile afectate, iar nervurile metalice din jurul segmentului respectiv sunt tăiate și ele în aceeași manieră. Totul este ca o tăietură perfect dreaptă, dar din care nu rezultă așchii, ca și cum acele segmente se desprind unul de altul cu precizie chirurgicală, pe urmă cele două unități centrale sunt extrase din locul lor tot prin puterea controlului metalului și schimbate între ele, astfel Grun îi dă surorii sale unitatea sa funcțională cu tot cu cipul său, iar el își atașează unitatea ei defectă, iar segmentele „tăiate” se reunesc ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat vreodată. Dacă cineva ar vedea lucrarea tânărului ar zice că nu a făcut nimic, deoarece nu se cunosc urme ale intervenției, atât de precis a lucrat. După reatașarea unităților centrale, Grun se concentrează asupra altor două ustensile, care arată aproape identic cu bisturiele de plasmă, dar emit un fascicul care vindecă rana, iar locul inciziei arată și el ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Operația e gata, prințesa se ridică și își îmbracă uniforma grupării militare, iar Grun scoate dintr-un sertar al unui dulap un tester pentru cipul bionic și se pregătește pentru scanare. Apariția erorilor este inevitabilă, dar cu cât mai puține cu atât mai ușor de înlăturat. După ce scanarea este completă pot începe operațiile de remediere, iar Grun poate râde copios de unele.
Grun: Vino cu mine, dragă surioară! Avem de remediat câteva erori și trebuie să o facem într-un loc retras.
Kaya: Încă nu pot să cred că mi-ai dat cea mai importantă parte din infrastructura ta bionică, acum este inutilă, doar o greutate în plus.
Grun: Nimic din mine nu e inutil, draga mea soră, știu exact ce o să fac cu ea, chiar dacă este compromisă.
Kaya: Deci, unde este mai exact acest loc retras?
Grun: Hangarul 5 desigur, este destinat antrenamentelor, și aproape suficient de rezistent încât să mă țină pe mine captiv, aproape.
Kaya: Să ghicesc, poți smulge o bucată din el și să-l strângi într-o bilă cum ai făcut cu ușa buncărului din turn?
Grun: Nu dragă, nu pot. Trebuie să depun mult efort pentru a rupe o bucată din zid, dar este din metal și știm amândoi ce pot face eu cu metalul.
În cele din urmă au ajuns în hangar și au început remedierile și testările, și amuzamentul lui Grun, desigur. Tânărul scoate dintr-un container un cub din metal cu lungimea unei laturi de 30 cm și îl așează pe un postament, pe urmă îi cere prințesei să-l topească cu vederea ei termică, și poate începe cu jocurile de cuvinte și glumele copilărești pentru prima dată după mulți ani de seriozitate.
Grun: Faceți cunoștință, ținta ea sora mea, Kaya! Kaya aici este ținta ta, vreau să o topești!
Kaya: Ești nebun?! Ăla e wolfram, cum Doamne ferește vrei să-l topesc dacă laserul vederii termice are doar o mie de grade?! Tu știi care este punctul lui de topire?
Grun: Laserul meu este mult mai puternic de atât, acum transformă acel cub într-o baltă de metal topit!
În cele din urmă prințesa își încarcă vederea termică și țintește cubul, dar în loc de lasere fierbinți care topesc metalul ea trage cu raze de gheață atât de reci încât cubul de wolfram este distrus la nivel molecular printr-o simplă vibrație a podelei hangarului. Grun nu se abține să râdă de reacția Kayei.
Grun: Ironic, nu-i așa? Mereu am știut că ai o privire de gheață.
Kaya: Știai că se va întâmpla asta, nu-i așa?
Grun: Știam că există o eroare la componentele oculare, nu și ce fel de eroare, iar acum o pot remedia.
Kaya: Deci tu râzi doar când eu o dau în bară, corect?
Grun: Nu neapărat, acum nu mai trebuie să fiu serios și disciplinat, acum sunt liber să fiu eu însumi, cu tot cu defecte. Acestea fiind spuse, hai să trecem la următorul test, ia-ți zborul, puișor de vultur!
Kaya: Ce fel de eroare crezi că e?
Grun: După cum spuneam, nu am de unde să știu până când nu văd cum se manifestă.
Kaya dă ochii peste cap, este convinsă că acum Grun vrea să-și ia revanșa pentru toate necazurile pe care i le-a provocat, dar până la urmă sare în aer și încearcă să-și ia zborul pentru a putea observa eroarea și a o rezolva după ce fratele ei râde puțin de ea. Aproape a reușit să zboare, doar că în loc să zboare înainte, ea zboară cu spatele.
Grun: O eroare de direcție, nu prea merită mai mult de un ... Meh. În regulă, am înregistrat eroarea în matricea corectoare, următoarea eroare este la funcția de supra-presurizare internă, încearcă să dobori ușa din spatele hangarului cu răsuflarea bionică!
Kaya își încarcă puterea sugerată și suflă cât de tare poate spre acea ușă, doar că în loc de aer ea suflă foc, iar Grun aproape cade pe jos de râs.
Grun: Mereu am știut că o să mă omori într-o zi cu limbarița ta, acum îți ies pe gură 10 mii de grade Celsius de odată. Deci ... Ce faci când strănută femeia-dragon? ... Te dai la o parte!
Kaya: Plagiatorule! ... Ai zis cumva 10 mii de grade?! Cum e posibil așa ceva?
Grun: Serios?! Asta e absurd? Nu cumva razele de gheață care coboară mult sub presupusul 0 absolut?
Kaya: Ce fel de program bionic ai pe cip?!
Grun: Tata l-a proiectat și realizat personal, este cel mai puternic cip bionic realizat vreodată, diferențele de putere dintre nivele este enormă, de exemplu vederea mea termică creștea 1000 de grade pentru fiecare nivel superior selectat din consolă, dar și scădea tot atât pentru fiecare nivel inferior, iar prin suprascriere pot controla acțiunile altor bionici, tatăl tău a reușit doar să-mi blocheze cipul, nu m-a controlat niciodată, și crede-mă că ar fi vrut.
Kaya: Voia ca tu să fii arma lui supremă, nu-i așa? Într-un fel mă bucur că nu am avut eu viața ta tristă și lipsită de prieteni, în mare parte.
Grun: Eu mă bucur că seamăn mai mult cu mama. Știu că nu ai încă încredere în mine, dar vei vedea, singura mea dorință este să îndrept greșeala tatălui meu, tu ești primul copil născut, nu contest dreptul tău prin naștere de a trona peste Baldaron, îți cer doar să mă lași pe mine să mă ocup de mutanți.
Kaya: După corectarea erorilor aș vrea să te cunosc mai bine! Încă nu știu cum de nu-mi amintesc de tine, cum de exiști, pentru început. Sunt sigură că mama nu s-a îndrăgostit de un tiran ca Grod.
Grun: Libertatea și protecția ta au fost întotdeauna scopurile mamei, eu doar îi îndeplinesc ultima dorință, te protejez pe tine.
După ultima replică a fratelui său, Kaya se străduiește să înțeleagă ce se petrece cu el, chiar poate da la o parte toată suferința sa doar pentru a îndeplini dorința Kalisei? Depistează toate erorile cât de repede se poate și începe acțiunile de remediere. La finalul acestor acțiuni, Kaya simte un șoc prin coloană, iar la a doua utilizare a fiecărei puteri în parte, toate funcționează cum trebuie. Acum Kaya mai are nevoie doar de tatuajul grupării, un secret se ascunde și în acel tatuaj, și în timp ce îl gravează, Raya și aliații săi lucrează la o soluție pe termen lung la problema mutanților. Aceștia se ascund atât de bine încât foarte rar mai poți detecta unul, chiar și atunci există temerea că va apărea Grun să-l salveze, așadar el trebuie eliminat mai întâi.
Raya: Domnilor, doamnelor, ne-am adunat azi aici pentru a cerceta și dezvolta o metodă viabilă de a scăpa de mutanții care ne-au distrus viețile și de cei care-i susțin. Grun Salazar este responsabil pentru coruperea a jumătate din populația regatului, iar acum acea jumătate crede orbește că acești monștrii cu față de om pot fi schimbați, că pot fi de partea lor și pot fi chiar eroi. E ca și cum s-ar fi uitat prea mult la desene animate și nu știu că în realitate persoane cu astfel de puteri nu sunt atât de blânde și nu vor fi vreodată eroi, Grun s-a folosit de asta pentru a-i spăla efectiv pe creier, deci el trebuie să cadă mai întâi! Sugestii?
Un sfătuitor: De ce nu folosești construcții de lumină solidă împotriva lui? Nu le poate controla.
Un alt sfătuitor: Nu, dar poate controla implanturile bionice și le poate smulge telekinetic din corpul oricărui bionic, mai întâi trebuie să creăm o barieră împotriva puterii sale biologice de control al pământului.
Un cercetător: Dacă aș putea intensifica cumva scutul bionic și l-aș face flexibil ar fi suficient pentru a bloca accesul lui Grun la componentele bionice, dar am nevoie de o metodă de a amplifica doar cipurile noastre, nu și pe cele ale susținătorilor mutanților.
Raya: Las asta în seama voastră, domnilor, până atunci amintiți-vă că nu pot să-l înfrunt direct, va face acordeon din mine, dacă tot am pomenit de desene animate și întâmplări ilogice.
Cercetătorii s-au pus pe treabă și au obținut rezultate bunicele chiar în prima zi, dar nu este suficient pentru a-l opri pe Grun, deci caută în continuare o soluție. În lipsa puterii lui Grun, cercetătorii își folosesc kinetica moleculară pentru a testa noile metode, deoarece aceasta acționează aproape identic cu puterile tânărului. În timp ce savanții căutau o soluție, Raya a început propria sa căutare. Vrea să descopere ascunzătoarea lui Grun și a mutanților săi. Se întoarce în camera de detecție, din care Grun a aruncat-o atât de ușor, și caută orice urmă de activitate a lui Grun, a Kayei sau a lui Saron. Cei trei sunt în același loc, e mai mult ca evident, dar aparent sunt protejați de ceva și nu pot fi detectați. Pentru că nu poate să-i localizeze, Raya conectează detectorul său de mutanți la mașinăria din cameră, iar detectorul fiind conectat și la cipul ei bionic, dacă vre-un mutant apare de undeva, ea va știi. În vreme ce Raya așteaptă să apară un mutant, sau cel puțin să primească confirmarea că a părăsit Baldaron, Grun finalizează ultimele detalii la tatuajul prințesei și sterilizează echipamentul în timp ce Kaya închide fermuarul de pe umărul jachetei din uniformă. Toate jachetele uniformelor au câte un fermuar pe umărul drept, pentru a ușura dezvăluirea tatuajului, un alt mijloc prin care se recunosc membrii „haitei”. Bărbații au tatuajul în față pe piept în partea dreaptă, iar femeile în spate pe omoplat tot pe partea dreaptă, din motive de puditate. După sterilizarea ustensilelor din trusa de tatuaje, Grun vrea să rezolve o altă problemă, Regina Kloda nu se poate descurca chiar cu toate, iar Saron are nevoie și el de corecții ale erorilor cipului și toți savanții sunt ocupați cu îmbunătățirea camuflajului bazei lor. Kaya îl oprește din a pleca, iar Grun închide ușa și se așează lângă sora lui pentru a-i da detaliile pe care le dorește. Aștepta de mult clipa în care va afla ce s-a-ntâmplat cu mama ei, iar acum are ocazia perfectă, Grun îi poate spune totul.

Va urma