poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1503 .



Necunoscuta din Sărata Monteoru
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Nicu al Popii ]

2015-06-07  |     | 



Necunoscuta din Sărata Monteoru

Crivățul taie răsuflarea, acoperișul casei e gata să zboare iar curentul electric e întrerupt de trei ore. Am oprit focul în sobă, tot fumul era întors în cameră, de vânt. Nu intru în panică deși e noapte și e frig. Lungit pe spate visez cu ochii deschiși. Plutesc pe apa bazinului Ceres din Sărata Monteoru. Am palmele sub cap, le țin ca pe o pernă. În jur copiii se sbenguie iar în fundal muzica din difuzoare sună plăcut. Ochii tăi...E luna august, e cald și e bine!
-Vă rog, iertați-mă. . .
Am luat imediat poziția verticală. O tânără îmi zâmbește sfios.
-N-am vrut să vă...
Examinez la iuțeală chipul angelic. Privirea ei exprimă atâta suferință!
-Băile astea, încep eu să turui, sunt cele mai bune din Europa. Înainte de 1940 erau la concurență cu băile din Karlovy Vary, iar pe vremea romanilor apa de aici era cărată în butoaie pentru protipendada din Roma!
-Tatăl meu îmi spunea la fel. Nici nu-mi vine să cred, au trecut doar câteva zile de când nu mai e, nici nu-mi vine să cred, a repetat ea, nu mă pot liniști!
Oare de ce doream să o strâng în brațe, să o mângâi, să-i mărturisesc dragoste și compasiune?
Continua să-mi vorbească despre tatăl ei și cât de surprinzătoare a fost moartea lui.
Mi-a zâmbit iarăși, aveam impresia că o cunosc de când lumea.
-Deși pare banal ce v-am spus, tatăl meu chiar a fost un om special. Mulțumesc, mulțumesc mult, a încheiat ea și a pornit spre marginea bazinului.
Aș fi vrut s-o rog să nu plece, aș fi vrut să-i spun ceva deosebit în măsură să o bucure, tristețea ei să rămână ca un fundal de poveste uitată.
O urmăream cu privirea. Pe treptele din bazin cobora o mătăhală de om, de două ori cât mine, măsliniu și cu o burtă de gravidă! Chiar spre el s-a îndreptat domnișoara cea tristă. Cu mișcări lente omul și-a fixat o poziție comodă spre șuvoiul de apă caldă care îi masa pieptul, gâtul. Tânăra îi frământa și ea umerii, spatele.
Era într-o sâmbătă după amiaza, mulțime de oameni în bazin, și, în toată foiala de acolo, probabil, eram singurul preocupat de relația celor doi. Surescitat, nu mă puteam liniști, privirea ei mă intriga. După un timp fata a ieșit din apă, fără el. Am înotat în jurul focii leneșe până am intrat în vorbă, într-un mod firesc, mi s-a părut mie.
-Sunteți în concediu?
-Eu niciodată nu am vacanță, am propria afacere și....
Sigur pe sine, neangajat politic, avea idei de bun simț cu privire la politica economică a României, și o viziune europeană, chiar planetară, privind evoluția omenirii.
Pe mine mă interesa însă altceva, voiam să știu, oricât de puțin, despre cum s-a închegat relația lor. N-a suflat un cuvânt despre asta deși i-am spus că prietena mea tocmai plecase la hotel că nu mai suporta vaporii de saramură din bazin.
Omul părea blazat, nimic nu-l entuziasma, spunea că afacerea merge de la sine, doar că trebuie supravegheată zilnic. Purta o brățară uriașă pe mâna dreaptă, un medalion cu lănțic de aur la gât și un ghiul la mâna stângă.Cum nu obținusem nimic din ceea ce mă interesa, am ieșit din apă și-am căutat cu privirea în mulțime. Citea o carte într-un șezlong. Sau poate mima lectura! Când a apărut zdrahonul și-a întrerupt cititul ca să-i maseze iar spatele. Mi s-a părut foarte ciudată relația lor, probabil nu erau căsătoriți, nici unul nu purta verighetă.
Ea a mai intrat de câteva ori în apă, singură, părea absentă, iar când pășea pe marginea bazinului, parcă se rușina de ceva. Aș fi vrut să-i atrag atenția, să-i spun orice numai să reluăm discuția.Pur și simplu n-am îndrăznit! Și au trecut orele, s-a făcut seară și au plecat.
Mâine o să am mai mult curaj, mi-am spus, vreau neapărat să aflu povestea ei!
Am căutat-o a doua zi, toată săptămâna și apoi iarăși sâmbătă. N-a mai venit, iar duminica următoare am plecat și eu din Sărata Monteoru. Eram puțin trist și am crezut că totul s-a terminat, când am început să o văd în vis! Mă aflam în același bazin Ceres dar nici eu nici ea nu purtam costum de baie deși un afiș uriaș ne avertiza: “Accesul strict interzis fără costum de baie.”
Nu ne spuneam nimic, doar ne priveam, ochii ei mă fixau hipnotic. Mă simțeam vinovat că încalc regula și falusul mă dădea de gol că o doream. Mi-a făcut un semn abia perceptibil și mi-a atins ușor umărul. Parcă am fost curentat! Ne îndreptam spre ieșire, aveam impresia că toți oamenii ne privesc, mi-era foarte rușine. Când am ajuns la treptele bazinului, înainte de a ieși din apă, m-am trezit. Și tot așa de mai multe ori. Curată sminteală îmi ziceam, dar noaptea iar o visam. Ce așteptam de la acea tânără? În definitiv, o fată oarecare s-a destăinuit unui om în vârstă, necunoscut, într-un moment de slăbiciune sufletească.
Totuși vedeam în ea întruchiparea purității, dacă mi-ar fi spus cineva că au tăvălit-o o sută de inși, eu tot ca pe o fecioară o percepeam!
Unde e greșeala, ce s-a întâmplat cu mine? mă tot întrebam. Apoi mi-am adus aminte de povestea lui Cehov transpusă într-un film.
O tânără de o frumusețe aparte se născuse într-o familie săracă. Era foarte inteligentă și tocmai pentru asta părinții făceau eforturi pentru a o susține financiar la o școală deosebită. S-a întâmplat o nenorocire și tatăl ei a murit. Pentru a nu întrerupe studiile mamă-sa a recurs la o soluție extremă, se dăruia bărbaților. Timpul ei trecuse însă, ba mai mult, s-a îmbolnăvit. Spera că va ieși din această încurcătură doar cu sprijinul fiicei. Aștepta cu nerăbdare ziua când îi va vinde fecioria. Concurau pentru asta un prinț și doi negustori, unul trecut de 60 de ani, neînsurat, cu un suflet bun. Celălalt negustor, negru la suflet, ar fi fost în stare să plătească oricât ca s-o aibă. Era însurat dar nici nevastă-sa nu-l mai suporta. Prințul se purta frumos cu fata, mărturisea apropiaților că s-a îndrăgostit. Mama fetei, ca măsură de siguranță, o logodise cu un funcționar. Mirosea a mahorcă, se îmbăta des și era cumplit de gelos, mai ales că el avea gânduri serioase, o ceruse în căsătorie pe fată. Pe nimeni nu interesa ce își dorește tânăra. Era sensibilă și mai ales recunoscătoare mamei sale fără să bănuiască prin ce mijloace îi asigurase continuarea studiilor. Ca să n-o supere acceptase acea logodnă, de formă, crezuse ea. Spera în adâncul sufletului că va fi salvată de cel pe care îl iubea foarte mult, se îndrăgostise și ea de prinț. Îi făcea cadouri scumpe, se afișase cu ea la teatru, o trata cu o deosebită considerație! De ziua ei a organizat o petrecere pe vapor. A fost în centrul atenției, bărbații nu mai conteneau în a-i lăuda frumusețea, ea avea ochi doar pentru prinț. Cuprinsă de o dragoste nemărginită, când toată lumea a adormit, s-a strecurat în dormitorul prințului. O aștepta fără să-i fi cerut să vină! S-au iubit, el i-a șoptit cele mai frumoase cuvinte de dragoste, dar, când lumina zorilor a intrat în iatac, i-a mărturisit că n-o poate lua în căsătorie, că deși o iubește mult, mult, este însurat.
Atât de răvășită a fost fata că nici nu i-a mai păsat că invitații au văzut-o că iese din dormitorul prințului la o oră nepotrivită. Negustorii rânjeau mulțumiți. A noastră e porumbița, de-acum n-are rost să ne mai concurăm, dăm cu banul a cui să fie! A câștigat-o omul cu suflet negru. Draga mea, i-a spus el, cere-mi ce vrei și al tău o să fie, un singur lucru nu pot să-ți ofer, să mă însor cu tine. Am o nevastă zgipțuroaică și dacă divorțez devin falit. Așa e că mă înțelegi?
Bătrânelul și-a luat și el rămas bun. Îmi pare rău iubirea mea, eu te-aș fi luat de nevastă dar sunt om de onoare și în afaceri cuvântul dat e cel mai important lucru!
Din fundal a apărut funcționarul, beat criță și amenințând cu pistolul. Târfă, te destrăbălezi cu unul și altul? Și a descărcat pistolul în pieptul ei.
Cu ochii larg deschiși ea i-a răspuns: Mulțumesc!
Oare ce rol jucasem eu în viața tinerei din bazinul Ceres de îmi mulțumisede mai multe ori doar fiindcă o ascultasem vorbindu-mi despre tatăl ei?
Bubuitul din acoperiș m-a ridicat în picioare. Am ascultat cu atenție. Iarăși huruit, lovituri, huiet.
E noapte și e frig seniori! Dacă ies cu bine din această viforniță am s-o caut. Unele indicii sper să mă ajute. În definitiv Buzăul nu-i un oraș prea mare. Probabil în sufletul ei fusese frig și furtună deși afară era cald, liniște și-o vară molcomă, pe sfârșite. Iar mie, pe vifornița asta, gândurile la ea mi-au hrănit dorul de viață.

(9.01.2015)

P.S.

Am ieșit cu bine din stihie. Iarăși e vară, cald și-am început căutările. Oare o voi mai întâlni?
Sâmbătă 18 iulie, am avut o surpriză. Era chiar ea, purta ochelari de soare, slăbise mult și făcea un fel de acrobație la marginea bazinului. Era singură. Am vorbit ca și cum ne despărțisem doar de o zi. Absolvise o facultate, avea o profesie neinclusă în nomenclatorul de funcții din România, devenise mistică, iar mama ei era tristă și foarte supărată că singura ei fiică dorește să emigreze în Haiti! Domnul Sever, un cunoscut din Brașov, mi-a făcut semn, de la marginea bazinului, că vrea să îmi trasmită ceva. M-am scuzat și am întrerupt discuția, pentru cinci minute, am crezut eu. Când m-am întors dispăruse din nou. Oare, definitiv?

7.06.2015

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!