poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-02-26 | |
Despre mărțișor
Voi încerca să prezint câteva dintre amintirile mele, cu elemente deosebit de interesante, în legătură cu mărțișorul la români, așa cum le-am auzit de la dna Iulia Constantinescu, istoric, fostă custode al dispărutului muzeu numismatic din București, studenta a lui Xenopol, Densusianu, Iorga, Parvan, de la dl prof. H.H.Stahl – extraordinarul sociolog, dar și de la bunicii mei. Cele două fire împletite, reprezentau viața, sufletul curat - cel alb și iubirea maternă - cel roșu, așa că erau dăruite numai bărbaților de către mamele lor sau de nevestele lor, primăvara, înainte de echinocțiu și se legau la mâna stângă, după slujba de duminică dimineața din biserici. Firele erau din in sau din lână, vopsite cu vopsele naturale. După 7 zile, tot după slujba de duminică dimineața, erau legate în coama cailor. Și băieții primeau mărțișor de la mamele lor, purtat tot legat la mâna stângă, iar după 7 zile îl prindeau de ramura unui pom fructifer din curtea casei. Dacă băiatul era de însurat, lega marțișorul de ramura unui brad sau stejar. In unele zone, pe șnurul împletit se prindeau 3-5 mărgele din lut ars, divers colorate sau pietricele găurite și șlefuite. Mai târziu, a apărut obiceiul, la cei cu stare, să se prindă de șnurul împletit o monedă mică din argint (ducat sau firfirică), găurită într-o margine, care era dăruită bisericii după 7 zile de purtat. Spre sfarșitul sec. XIX, bijutierii locali din târguri și orașe, au lansat “moda” unor mici figurine din argint, aur sau aliaje, cu simboluri, care se atârnau de șnur: inimioare, potcoavă, ancoră, ciupercă, coșar, trifoi cu 4 foi, ghiocel, cruciuliță etc, cu simbolistică evidentă.Tot de atunci, băieții dăruiau mărțișoarele, după 7 zile, fetelor admirate și era o competiție și o mândrie pentru fetele care adunau mai multe mărțișoare și le purtau la vedere După primul război mondial, mărțișoarele nu au mai fost dăruite de echinocțiu, ci de 1 martie, dar și micile figurine atârnate de șnur s-au diversificat foarte mult, ca și materialele din care erau făcute. Acum apare și obiceiul de a se dărui numai fetelor și femeilor mărțișoare. Doar în Moldova și Bucovina s-a păstrat, în unele locuri, obiceiul ca numai bărbații și băieții să primească și să poarte mărțișoare, ca apoi să le atârne de ramurile unor pomi fructiferi. In unele locuri din țară, femeile văduve leagă mărțișorul de crucea soțului decedat și tot astfel și copii acestuia. Se pare că sărbătoarea și simbolul mărțișorului, specifică în arcul carpatic, are o vechime de peste două milenii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate