poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2199 .



Spionizație
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [boerpeterpal ]

2012-10-19  |     | 



Sub acoperișul nopții, holbandâ-și ochii cu viclenie, urmărind ce se petrece în afara camerei, se simti un adevărat centru informațional. Colector esențial de informații în persoană, regele cercetașilor.
Cu ajutorul a trei telescoape urmărea toate apartamentule din vecini. Bineînțeles în primul rând pe acelea în care avea acces vizual. Mulțumită marii blocomode, la zeci de locuințe avea modalități confortabile de incursiune. Pentru ca, în domeniul spionajului privat, împlinirea-i să fie perfectă – el adunând informațiile pentru sine -, a urmat un curs intensiv de citire de pe buze destinat surzilor. Cursul a fost intesiv doar pentru el, căci auzea discursul.
"Mă întreb ce-o fi făcând în baia aia?" Mișună, frecându-și ușor mâinile; e oarecum lipsit de fantezie, deoarece atât de multe lucruri nu se pot face într-o baie. Apoi când, după părerea lui în mod nerușinat, a închis jaluzelele, tulburându-i activitatea confortabilă de contraspionaj, își mută privirea cu un etaj mai jos, puțin spre dreapta, unde lumina încă ardea.

Un bărbat și o femeie față în față în picioare."Poate că se țin de fleacuri sau se ceartă. Văd că spune "mură". Poate cap de mură... Cert e că scăfârlia tipului e roșie, aha, deci ăstuia-i zboară gândul la femeie. Acuma, se știe că murele sunt zgrunțuroase, pe când chipul domniței nu-i defel și, dacă văd eu bine, dă semne că ar vrea s-o muște.
Da, acum e sigur că se luptă! A ajuns la concluzia asta, după ce de câteva ori a avut impresia că „în mod cert" le-a citit pe buze numele fructului amintit.
Se suceau tot mai violent, desigur așa arată o criză tipică de nervi, dar cine știe, nu-i exclus nici că dansează. Cum ar trebui să decidă? Rapid trecu numele lor în carnetul cu pătrățele. A auzit că necooperanții de acest fel asta merită, bărbatul fiind atât de josnic, încât cu o singură mișcare a tras perdelele, iar el niciodată n-a aflat motivul pasiunii dezlănțuite.
S-a scărpinat pe burta cât un butoi de bere, a mai dat pe gât câteva leacuri împotriva deshidratării și a schimbat direcția. Cei de la numărul 86, ca pentru a-l deruta, mimau repaos la pat în timp ce, cu mare probabilitate, tăinuiau informații, frământându-se conspirativ. Semănau cu cei cu cap de mure de dinainte, dar a decis că s-au manifestat diferit în nevroze.
"Cap de mure" – căzu pe gânduri - asta nu poate fi decât un fel de cod, nimeni nu spune așa ceva într-o conversație obișnuită, nici în cele mai întunecate ore ale serii. I-a și notat într-un alt maculator cu foi volante, între mulțimea de "coduri" prinse, reale sau bănuite, ce așteptau să fie descifrate de printre grămada de cuvinte.
Femeia, de parcă i s-ar fi pus sare pe coadă, sări la fereastră, obturând camera. Pe cei de la numărul 86, de asemenea i-a înscris furios în carnetul ăla cu pătrățele. În locuințele conspirative mulți, unul după altul, au stins luminile, la urmă una singură a rămas luminată. Un bec de vreo patruzeci pâlpâia foarte slab, dar tehnica lui nu putea fi perturbată.
Cu o tehnologie de vârf și lentile optice făcute de el pe baza unui prospect de binocluri destinate copiilor, controla zona. În orice caz, n-a făcut un lucru de mântuială, căci putea vedea până și craterele de pe lună cu tot cu mulțimea de sabotori tremurând de frig ascunși în ele.
Fereastra slab iluminată a rămas pentru el un mister etern, fără explicații, căci tanti Ienupăr - cum numea el această sursă de pericol - de ce stătea gata de plecare pe un scaun în mijlocul cameriei, cu valiza alături, cu corpul drept, trunchiul vertical, genunchii strânși și o pălărie tricotată pe cap. Valiza de lemn de lângă ea era într-adevăr foarte veche.
De ani de zile îi trece numele dintr-un caiet în altul, dar nici după filtrarea multitudinii de acțiuni menite să-l deruteze nu reușește să dezlege misterul valizei, al cocului cărunt, al șederii și așteptării îndelungi și nici a celorlalte
posibilități „codate” născocite de el. Ba îi scrie numele în caietul cu pătrățele, ba îl șterge, însă acum, în această noapte plină de pericole, doar aparent săracă în evenimente, i se aprinde becul în cap în semn de iluminare.
"Tanti Ienupăr e conspiratoarea șefă, toți ceilalți sunt doar amatori."
Are și telescop în infraroșu, ar putea să monitorizeze activitățile oricui, însă această doamnă, imitând o ședere liniștită pe o valiză, nu poate fi decât capul grupării de spioni, asta o face profesionistă! Astfel încearcă să distragă atenția de la îndârjita-i activitate.
Îi trece numele în ambele caiete și, punând binoclurile de-o parte, se lasă pe spate, considerându-se dezvăluitorul unei serii de comploturi ce durează de ani de zile.
Instigatoarea a fost capturată.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!