Au trecut doi ani și o zi de când Volfik a rămas singur în "gulagul din umbra palmierilor". Singurătatea îl deprima, îl scotea din minți. Pentru un "gulagist", un autoexilat, fără familie, prietenii reprezintă totul, iar Volfik, din acest punct de vedere, a fost mult timp deficitar.
Scrisorile pe care le-a primit de la foștii locatari ai "gulagului din umbra palmierilor" au fost formale, reci, parcă trase la copiator, toate vorbind despre afaceri cu medicamente. I se părea că nici măcar nu au fost scrise de "gulagiști", ci de secretarele lor. Volfik a aflat că le merge foarte bine, mai ales că medicamentele sunt compensate în procente diferite, de la țară la țară și de afecțiunile pentru care sunt prescrise. Nici nu a trecut jumătate de an și foștii lui colegi au făcut primul milion în dolari. "Cum dracul au făcut ăștia atât bănet, doar au plecat din Maroc cu cel mult 100000 de dolari?" s-a întrebat el cu invidie în glas. În minte i-au venit și alte întrebări naive, ca de un om cu mentalitate comunistă și educat pentru a fi un om de tip nou: "Perioada de tranziție spre capitalism oferă asemenea oportunități, conjuncturi, care să ducă la aceste îmbogățiri spectaculoase?" sau "Afacerile cu statul sunt chiar atât de profitabile?"

***

Groaza de singurătate l-a aruncat pe Volfik în brațele unei marocance văduve, venite din S.U.A. Numele ei, Nisuania (Feminista) i-a fost predestinat, fiind o militantă pentru drepturile femeilor într-o societate musulmană. A fost căsătorită cu Stephen Razvratesko, inginer electronist, un american de origine română, pe care l-a cunoscut prin intermediul unei agenții matrimoniale. A aflat că el a străpuns Cortina de Fier, travesând Dunărea în Yugoslavia. Un accident de circulație al soțului a întrerupt această căsnicie. Nu a avut copii. După zece ani de căsnicie ea a învățat limba română. Nemaiavând susținere financiară, ea a optat pentru un "job" la o organizație neguvernamentală americană interesată de drepturile femeilor în lumea musulmană. Fiind licențiată în drept și vorbind curent limbile de circulație internațională araba, engleza și franceza, a fost angajată. După nici un an a fost trimisă în Maroc.
Volfik și Nisuania au vorbit între ei în română. Ea, cât timp a fost cu Stephen, a învățat pe de rost multe poezii eminesciene de dragoste. Într-o noapte Volfik a întrebat-o:
- Să-ți spun o poveste de iubire cu o canadiancă din Québec, întreruptă brusc de moartea ei într-un accident rutier?
- Nuuu… că mă întristezi.
- Atunci o să te supun unui test. Eu îți recit câteva strofe din poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu, iar tu precizezi titlul lor. De acord?
- Începe! Mi se pare amuzant!
- Îți recit următoarea strofă: "Ea, îmbătată de amor, / Ridică ochii. Vede / Luceafărul. și-ncetișor / Dorințele-i încrede".
- Ghici ciupercă… bineînțeles, este o strofă din "Luceafărul", a răspuns ea.
- Ia să te văd acum: "Și pe umărul lui cade / Al ei cap cu fața-n sus; / Pe când caii pasc alături, / Ea-l privea cu suflet dus".
- Ãăă… să încerc prin eliminare… ăăă … "Sara pe deal"… nu, ăăă… "Venere și Madonă"… nu, ăăă… "Pe lângă plopii fără soț"… nu, ăăă… "Crăiasa din povești"… nu, ăăă… "Ce e amorul?"… nu, ăăă… "De câte ori, iubito?"… nu, ăăă… "Dorința"… nu, ăăă… "De ce nu-mi vii?"… nu, ăăă… "Departe sunt de tine"… nu, ăăă… "Floare albastră"… nu, ăăă… "Înger de pază"… nu, ăăă… "Iubind în taină"… nu. ăăă… "Făt Frumos din tei"… da! Este vorba de poezia "Făt Frumos din tei"! Nu-i așa?
- Cu greutate, dar te-ai descurcat până la urmă. Bravo! Acum să te văd! Fii atentă, voi cita tot așa, doar o strofă: "Ah, cum nu-i aicea nime’ / Ah, cum nu-i aicea nime’ / Să mă scap de mâncărime, / Să storc boțul între craci, / Să-i sug măduva din saci".
- Ooo! Auu! Nuu! Este o poezie de Eminescu?
- Cu siguranță!
- În volumul pe care l-am găsit în biblioteca lui Stephen nu-mi amintesc să fi citit aceste versuri.
- Te dai bătută?
- Ce să mai spun, sunt uluită.
- Poezia se numește "Ah, cum nu-i aicea nime’…"
- Te rog să nu-mi mai reciți niciodată astfel de versuri! Îmi zdruncini percepția unui Eminescu suav, "nemuritor și rece".
- Vrei să știi cum de am aflat despre această poezie?
- Nu mă interesează! Aici punem punct acestei discuții, deoarece pentru mine poezia lui Eminescu este sfântă! Să discutăm despre altceva!
- Bineee… atunci "kârși arjul" (desfă picioarele!)!, i-a spus el în darija, simțindu-se de câteva secunde cuprins de o excitare năvalnică.
- "Uaha, habibi" (De acord, dragul meu)!, i-a răspuns ea tot în darija, fără a sta pe gânduri, de parcă îndemnul acesta îl aștepta.

***

Veștile despre U.R.S.S. anunțau iminenta dizolvare a U.R.S.S.
- Ce este U.RS.S.? a întrebat Nisuania în seara zilei de 26 decembrie 1991.
- Pe 30 decembrie 1922 Republica Socialistă Federativă Rusă, Republica Sovietică Bielorusă, Republica Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană, desființată, ca o paranteză, pe 5 decembrie 1936, au semnat la Moscova formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A fost dorința lui Lenin.
- Apropo, am auzit termenul "lampa lui Ilici". Despre ce este vorba?
- Lampa lui lui Ilici, în rusă – "lampoșka Ilicia", adică lămpișoara lui Ilici, se referă la electrificare țării, în special, la sate. Totul a pornit din ziua de 14 noiembrie 1920, când Lenin și Krupskaia, au inaugurat în satul Kașino de lângă Moscova o minicentrală electrică, la care au muncit numai țăranii localnici. Conductoarele electrice au fost fire luate de pe stâlpii de telegraf. Au fost racordate la minicentrală doar câteva zeci de case. În camere a fost instalat câte un bec simplu, cu incandescență, înșurubat în dulie, atârnat de plafon, pe care sătenii l-au numit lampa lui Ilici. Prin extensie, lampa lui Ilici se referă și la marxism-leninismul pe care l-a propăvăduit Lenin.
- Am înțeles. În S.U.A. becurile cu incandescență sunt înlocuite treptat de becurile fluorescente, care consumă de cinci ori mai puțină energir electrică și au durată de funcționare mult mai mare; ele se mai numesc becuri economice.
- Înseamnă că se va ajunge ca lampa clasică a lui Ilici să fie interzisă, să nu se mai fabrice!
-De ce crezi că U.R.S.S. se va desființa azi?
-În primul rând, au fost mai multe evenimente premergătoare, ca, de exemplu, declararea independenței următoarelor state din cadrul U.R.S.S.: Republica Lituania - pe 11 martie 1990, Republica Letonia - pe 4 mai 1990, Ucraina – pe 16 iulie 1990, Republica Armenia - pe 23 august 1990, Georgia - pe 9 aprilie 1991, Republica Estonia – pe 20 august 1991, Republica Belarus - pe 25 august 1991, Republica Moldova – pe 27 august 1991, Republica Kârgâzstan – pe 31 august 1991, Republica Uzbekistan – pe 1 septembrie 1991, Republica Tadjikistan – pe 9 septembrie 1991, Republica Azerbaidjan – pe 18 octombrie 1991, Republica Turkmenistan – pe 27 octombrie 1991 și, mult mai târziu, Republica Kazahstan – pe 16 decembrie 1991.
- Deci, toate fostele republici sovietice unionale și-au proclamat independența.
- A mai fost un eveniment premergător, care a pus capac. Pe 1 decembrie 1991 a avut loc un referendum, în care ucrainienii au votat în proporție de 90 de procente desprinderea din U.R.S.S.
- Apoi?
- Pe 8 decembrie 1991, într-o vilă oficială din pădurea Belavejskaia, rezervație naturală, patria zimbrilor, situată lângă Minsk, a fost semnat acordul de dizolvare a U.R.S.S. de către Stanislau Stanislavici Șușkevici – președintele Sovietului Suprem al Republicii Belarus, Boris Nikolaevici Elțin – președintele Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Federative Ruse și Leonid Makarovici Kravciuk – președintele Ucrainei. În consecință, ieri, 25 decembrie 1991, Gorbaciov a demisionat din funcția de președinte al Sovietului Suprem al U.R.S.S.
- Deci dizolvarea U.R.S.S. este iminentă.
- Aștept ca Sovietul Suprem al U.R.S.S. să aprobe această dizolvare.
- Ce avantaje ar fi pentru tine?
- Þara mea va scăpa, în primul rând, de comunism. Plecarea lui Gorbaciov reprezintă eșecul comunismului cu față umană. Și acesta este aspectul cel mai important pentru mine! Din cauza comunismului m-am autoexilat la Casablanca.
- Fii atent, că televizorul este la programul de știri. Aaaa! Prima știre este dizolvarea U.R.S.S.
- Uraaa! Mâine plec acasă!
- Nu uita că ultimul, care părăsește o incintă, are obligația să stingă lumina!
- S-a stins lumina călăuzitoare a lui Lenin, lampa lui Ilici s-a uzat moral, nu mai este de folos nici la propriu, nici la figurat, după șaptezeci și… de ani! a exclamat Volfik, cu ochii plini de speranță, chiar dacă o întrebare retorică îi stăruia în minte: "Dar cine poate să știe ce va fi mâine?!"