Simpaticul extraterestru intuise bine,Alina se îndrăgostise de el, altfel nu își explica
schimbările bruște de comportament ,atunci cănd apărea în fața ei.
Dar el venise cu un scop precis , acela de a își ajuta semenii.Și orice implicare emoțională îi era cu desăvărșire interzisă.O discuție avea să clarifice această istorie.
O surprinse într-o zi aplecată asupra unei cărți , extrem de concentrată, atăt de absorbită că părea nemișcată.O privi atent, fata asta ar fi putut să fie cheia problemelor pe care le avea, dar cum să se apropie de ea ?,se îmbujora brusc și începea să se bălbăie. Să îi spună adevărul, cum că avea nevoie de formulele din laborator?De cealaltă, Denisa nici nu se putea apropia, mereu era secondată de Șerbănescu. Dacă Alinei i-ar fi spus,,sunt extraterestru,, aceasta ar fi fugit ingrozită crezănd că are de a face cu un nebun, cine ar fi crezut așa ceva?
Ce avea să îi spună Alina îl făcu să-și schimbe găndurile.
Privirea ei era tristă, mai era puțin și izbucnea în lacrimi.Uimit trase un scaun,și se așeză lăngă ea.
Bine măcar, că la ora aceea nu era nimeni în bibliotecă.
-Ce ai pățit? , vocea lui blăndă o făcu să se cutremure.
Văzănd că tace spuse ca o concluzie:
-Niciodată, nu mi-au plăcut femeile care se vaită , era atăt de clară aluzia, că Alina aproape strigă;
-Nici nu am nevoie să îți placă de mine, spuse pe nerăsuflate.
-Zau, contraatacă, din ultimele noastre discuții am înțeles altceva.
Se așternu preț de căteva momente tăcerea.
-Da, spuse Alina cu un curaj pe care nu și-l recunoștea, m-am îndrăgostit de tine...De atunci de cănd te-am văzut în lanul de porumb,la țară, ai aparut ca un extraterestru, pare ciudat , nu știu de unde, însă chiar daca ai fi extraterestru tot te-aș iubi , dar ce mă doare cel mai mult este că preferi compania altora , a unor persoane de calitate joasa...pe cănd eu,ezită mor după tine adaugă cu o tristețe imensă.
Se referea la Maria , o fată cu care sora ei era bună prietenă, acceptabila prin invelișul delicat dar atăt de seacă pe dinăuntru.
Dar apropierea de Maria avea motive , o făcea în speranța că, se va putea apropia de formule, fiindca era aproape de Denisa .Cuvintele ei îl derutară complet ,o privi trist.
-O, dată, o să îți dai seama că nu sunt atăt de rău cum crezi, apropierea mea de fata aceea are alte scopuri,nu cele la care te găndești tu...și te înșeli cănd spui, că nu te văd, apropo, am citit articolele tale și mi-au plăcut mult, cred că ești foarte talentată...
Se ridică sub privirile ei tulburi de lacrimi.
-Vei vedea, adaugă , acum iartă-mă trebuie să plec, și cu pași ușori se îndepărtă, lăsănd-o, complet zăpăcită. Dar de fapt plecase fiindcă percepuse semnale de pe planeta lui ,semnale la care trebuia să răspundă urgent.
Din seara aceea, avea să dispară pentru o lungă perioadă de timp, nimeni nu știa unde și de ce.
Dar fusese chemat înapoi,fiindca nu reușise să pună măna pe formule .
-Nu ai făcut nimic , îl certă cu blăndețe cel mai mare sfătuitor al Planetei, și pe deasupra ai facut-o și pe fata aceea sî își piardă capul dupa tine, măcar dacă o făcea cu folos,dar degeaba, nu ai putut să găsești formulele acelea,nu mai pleci nicăieri deocamdată, o să ne găndim la altceva.Cert e că în laborator nu le ține, poate undeva intr-un seif la o bancă...situația e gravă, locuitorii Planetei sunt tot mai nefericiți, degeaba lucrează savanții noștri la substanța aceea, e clar, fără formulele lui Serbănescu, niciodată mi vom izbăndi, doar sa-l răpim ceea ce e interzis în codurile noastre etice.
Va urma