ỠỠ )1(

Un bebeluș militar, cu figură dârză, îl scoate din ascunzătoare pe-un bebe plângăcios. Îi țipă:
- De ce te-ai speriat, ce plângi așa, cu nasul înfundat și fața la cearșaf?
- Oaaa, oaaa, oaaa, răspunde mai tare acesta.
- Ãăăaaa…, plângi cu sughițuri! – bate din picior primul.
- Îhmrc, tace subit plângăciosul.
- Acum de ce te-ai oprit brusc? Dă-i bătaie. Înainte, marș! Ãștia de la auxiliare au uitat să ne-aducă sticluțele. Þipă odată la ei să le-aducă.
Dar plângăciosul din pătuț:
- Þie nu ți-a rămas puțin pe fundul sticluței? Ce fel de sergent ești dacă n-ai rezerve în raniță? Aș lupta și eu ca lumea dacă mi-ar fi burta plină.


ỠỠ )2(

Un bebe blond se întâlnește cu un bebe brunet. Mămicile își parcaseră cărucioarele lângă aceeași bancă din parc. Când o văzu pe mama brunetă a blondului, brunetul începu să plângă ca din gură de șarpe. Cel blond, dimpotrivă, când o vede pe mama blondă a brunetului, râde cu poftă, face tot felul de mutre, emoticon după emoticon.
Mămica blondă se crede jignită. Ripostează:
- Ce râzi cu hohote? Ai tu de ce râde, n-ai!
La care mămica blondă, care se prinsese, pentru că era mult mai isteață decât cealaltă, o lămuri pe cea brunetă:
- Râde pentru că i se pare c-am fost schimbate de soții noștri la ieșirea din maternitate.


ỠỠ )3(

La operațiunea de tăiere a unghiuțelor, un bebe șmecher tot își strânge pumnul. I se spune să deschidă palma. El se încăpățânează și se ține cu degetele de pled. Maică-sa găsește o soluție: ia o mănușă. Începe să i-o îndese ca să-i intre pe deasupra mânecii. Bebe răsfiră degetele, iar mănușa nu poate să intre.
Profitând că bebe nu s-a prins de șiretlic, maică-sa îi prinde palma cu degetele îndreptate, îi taie unghiile ascuțite ca să nu se mai julească pe față.
- Ce faci, mami, îmi tai unghiile cu mănușa?


ỠỠ )4(

- Ce faci, scumpetea lu’ mama? Þi-e somnică, nu? Ia uite, cum mai caști!
- Hapciu, începe bebe. Hapciu!
- Vai, cred că ți-e friguț. Așa că-ți trebuie o hăinuță mai groasă?
Bebe își strânge buzele, de parcă ar zice: “- Serios?” Și dă semn din cap că nu.
- Ce vrei, copile, ce te-a apucat, nu-i aici destul de cald?
Surioara mai mare a bebelușului o întreabă și ea grijulie :
- Ce faci, mămică? Ce-ți răcești atâta gura de pomană? Vrei să răcești? Îți aduc halatul?


ỠỠ )5(

Înainte de cea de-a doua masă de peste zi, de la nouă dimineața, trei bebeluși discută de zor. Bebe 1 zice:
- Băi, fraților, am sorbit din biberon toată noaptea. Nici nu știu dacă am închis un ochi. S-o fi văzut pe maică-mea cum pica peste mine de-atâta somn…
Bebe 2 replică:
- Cine nu poate! Mie însă mi-au dat o mamă surogat. Și-i curgea laptele…, după ce am mușcat-o, de parcă dădusem cep la canistră!
Bebe 3 se lăudă chiar ca un vânător:
- Ce zevzeci sunteți. Astea sunt lucruri comune, de când lumea. Eu am furat pompa de muls a mamii când a trecut ultima dată să mă alăpteze, noaptea. Am zburat pe la paturi prin toate saloanele și după ce mi-am făcut bine plinul, iată, v-am adus și vouă ca să aveți ce băga în voi ori sub pernă. Dar habar nu mai aveți, că la ora șase v-ați îmbătat de-ați căzut într-un somn, că sforăiați!


ỠỠ )6(

Trei bebei tocmai se născuseră și stând unul lângă altul începură să se mândrească:
- Eu sunt bebiță al mamei! Cât a vrut mama să aibă un băiețel, iar când m-a văzut a leșinat de bucurie…
- Iar eu sunt bebelina lu’ tati. Mami voia să aibă un băiat, dar contează ce vrea tati. Când m-a văzut, era s-o pupe și pe zgripțuroaia aia de moașă, care m-a adus.
Al treilea dintre bebeluși, o fetiță, stătea mai tăcută, mereu cu unghiuțele la ochi:
- Bine că vă bucurați. Eu sunt bebelina decrete-țelina. Pe mine nu m-a vrut mama, nu m-a vrut tata. Doar soții Ceaușescu.
- Păi n-ar trebui să fii mândră că ești fiica președintelui ?
- Vă lăudați, vă lăudați și voi – spuse Victoria decrete-țelina. Uitați-i acum pe ai mei ce griji își fac, că trebuie să se întoarcă acum și pe-acasă, dar le e o frică!... Mie nu mi-e frică, să știți! Eu sunt bebe decrețelul, fiul lui ta’rșu’ președinte. Când a auzit c-am venit chiar pe 22 decembrie, a luat elicopterul! Cu maică-mea adoptivă cu tot.


ỠỠ )7(

Un bebe e în cădiță. Taică-su îl spală pe cap. Din neatenție, când să-l scoată și să-l așeze în pătuț, îl trage puțin de păr. De pe udul prosop întins pe reductor, bebelul își ridică bărbia și-l dojenește:
- Ptiu, iar îmi bagi mâna-n chică. Ai grijă, tati, scăldătoarea nu-i bărbierit, iar mâna ta nu-i aparat de ras ca să mă iei deja pe ceafă!