Prima parte a lucrării
Relația și structura imaginii în limba română

Oricine știe că limba unui popor este un organism viu, iar imaginea ei face parte din tezaurul său artistic, fiind o expresie de afirmare în evoluția și identitatea ei.

Triunghiul relației imaginii
Emoția –Muzele- Imaginea artistică

Înăuntrul acestui triunghi, în această interdependență, fiecare componentă arătată este parteneră în structura imaginii artistice.
Jocul emoției naște jocul muzelor, iar jocul muzelor dă contur viu imaginilor, în structura, în arhitectura și în țintele imaginii, iar suma lor din același orizont se mai numește metaforic, univers de imagini, având fiecare, valențe, nuanțe artistice specifice și generale comune.

Partea a doua
Structurile noului univers imagologic

Noi acumulări cantitative și calitative
Orice înnoire are la bază o schimbare de conținut cantitativă și calitativă, care arată că nimic nu mai este ca înainte sau că schimbarea a adus adevăruri noi lângă cele tradiționale.
Unul din aria înnoirilor este și noul univers imagologic de față.

Imagologia tradițională și imagistica artistică
Bătrâna imagologie avea în vechiul său registru doar imagisticile radiologice, filmologice de sunet și lumină într-un contur limitat, peisagistica penelului și a naturii în proporții mai limitate față de palmaresul de astăzi.
Unul din lanțurile imagologice mondene de acum este și această artă a cuvintelor numită metaforic și arta condeiului artistic. Ele sunt unul și același lucru, ultima adună și domenii noi ca: imagistica peisagistică și arta manipulării imagistice în politică ca de exemplu: machiavlismul, opera Bărbierul din Sevilla, pe care le găsim în acest nou univers.
O alta formă de manipulare o găsim și în utilizarea de către putere a manelelor care au o implicație urâta în arte.

Partea a treia -Structura acstui nou univers
Fac abstracție de structuri întâmplătoare, pasagere, etc., am nominalizat numai pe cele care creionează unul sau mai multe sisteme comunitare în acest nou univers după cum urmează:
. Mica mea filozofie- timpul, lucrare care face racorduri cu toate structurile arătate.
.Filipisime-scurtisime exprimate-n ținte scurtisime indepndente.
.Proză scurtisimă proiectată în manieră independentă.
.Lirică polivalentă polinuanțată, mondenă, personalizată.
.Grupaje de catrene personalizate pentru actorii și artiștii scenelor și ecranelor.
.Grupaje de catrene în formații comune de divertisment din filme seriale și telenovele.
.Texte rarisime, selecții concise din cultura universală, numite concizii maxime.
.Mozaicuri în texte selecționate din: știință, cultură, literatură umoristică universală, mitologie, științe în maniere inedited.
.Imagistică piesagistică privind fascinațiile naturii și faunei aferente.
.Mozaicuri de proză și umor ritmat.
.Proză scurtisimă în parteneriat cu scriitori și umoriști de companie.

Partea a patra-Banca de date- diversificarea sortimentală și ferirea cititorului de capcana detaliilor.

Deși acest univers este construit pe o largă gamă de diversificare sortimentală, m-am străduit să nu-mi introduc cititorii în capcana detaliilor minore.
Toate lucrările au la bază note de fundamentare și comparative stocate într-o bază de date pentru a-mi scuti cititorul( consumatorul de umor) cum am mai spus, de capcana detaliilor.
Fiecare structură a fost explicitată la foc mic din aproape în aproape, dar comprimată în minimum de cuvinte și maximum de sens.

Partea a cincea.

Criterii fundamentale indisponibile în orice construcție artistică exprimată-n proză și versuri

Partea I ( piesă operațională)

Inteligența, cultura, rafinamentul
.Cu inteligența te naști, chiar dacă ești autodidact, dacă ai de unde-o moșteni.
.Cultura și rafinamentul se formează greu în timp, e ca vinul vechi, a cărui aromă și parfum, se acumulează într-o perioadă mai îndelungată.

Talentul
.Este flacăra după care aleargă toți, dar care nu zâmbește decât unora.
.Un om poate fi bogat material, dar dacă ocolește tărâmul culturii, este un infirm spiritual.
.Talentul n-are stăpân, nu-i subordonat legilor omenești, dar flacăra lui rămâne veșnică.
.Tot el, nu-i ca boala molipsitoare, nu se ia și nu se vindecă.
.El nu se cumpără, nu se vinde, este o proprietate sacră și inviolabilă a artistului.
.El este precum banul: îi încântă pe cei care-l au și-i pune pe jar pe cei care nu-l au.

Concluzii
.Cine are talent, scrie și pe cracă, în pom, în spital, în arestul poliției, într-o insulă pustie, oriunde și oricum.
.Dacă toți oamenii culți ar fi și talentați, toți artiștii scenei și ai condeiului ar muri de foame din lipsă de front de lucru.
.Toți artiștii talentați, trebuie să fie și culți, dar nu toți oamenii culți pot fi și artiști talentați.

Seducția artistică
.Garanția absolută a succesului, care are ca măsură zâmbetul, iar ca origine, penetrația expresiei artistice în porii senzitivi, numită în general impresie artistică.

Paradisul și fascinația muzelor
.Nimeni nu a știut să penetreze legile care guvernează imperiul muzelor, cărora le simțim fascinația, dar nu știm de ce, de unde vin și pleacă.

Muza
.Este musafirul nepoftit, dar binevenit, niciodată inoportun; când pleacă îți lasă un mare gol în suflet.

Jocul muzelor
.Cine n-a trăit jocul muzelor, poate să aibă scântei de geniu, dar n-o să înțeleagă niciodată fascinația lor.
.Așa se explică starea de încărcare emoțională prin care trece artistul(vizitat de muze), când cel de lângă tine îți spune: ești în altă lume.
.Cele mai frumoase muze mi-au venit când au vrut ele. Să fie oare aceasta o exprimare genetică a toanelor, capriciilor, spiritului meu de frondă și nonconformist?

Muza, muzele-tezaurul artistic din universul spiritual al creației.
Catren sugestiv

Când mă frige câte-o muză
Pun și dracului ventuză;
Ba-i mai fac un compliment,
Vreau o strofă de talent.

.În ciuda toanelor, muzele sunt partenere fidele( nu intră-n capul altora), sunt incoruptibile, au demnitate și personalitate puternică.
.Muzele reprezintă izvorul nesecat de inspirație, din care fac texte și pretexte, peisaje, expresii și imagini artistice, elemente de construcție a strofelor, care reprezintă tezaurul artistic sus arătat.

Zâmbetul artistic
Nu-l explic decât prin epigrama jos menționată:

Cei proști, ca vita te-nțeleg
Doar, când le spui cuvântu-ntreg;
Dar când vorbești c-un om cu minte
Pricepe-n ochi, nu din cuvinte.

Notă
Toate piesele care urmează, le-am construit după rigori de studii și cercetări artistice. Piesa de față precum și cele următoare, au fost și sunt începuturi și continuări dintr-o nouă disciplină artistică din studiul imagologiei, și anume: imagistica artistică cuprinzând arta condeiului( lirică, proză, proză scurtisimă, epigramatică, etc), precum și imagistică privind scena și ecranul( artiștii României). Lucrările au fost publicate la Trustul de presă Flacăra unde sunt colaborator.