poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-16 | |
o dată pe lună aveam exerciții spirituale. de obicei sîmbăta. ne urcau ca vitele într-un autobuz acordeon și ne duceau pe coclauri prin satele din jurul bacăului. singurele chestii mai nasoale erau discuțiile de grup și liturghia solemnă. la discuțiile de grup rîdeam de pocneam. preotul primea întrebări scrise pe bilețele iar fetele întrebau același lucru: dacă au voie să vorbească cu seminariștii. în rest fotbal și plimbări prin pădure. de regulă mă fofilam de la liturghie și mă găsea sorin prin pădure cu vreo fată. la fiecare exercițiu spiritual alta.
* mai erau și discotecile pentru care aveam nevoie de aprobarea preotului director. se țineau în sala de spectacole a unei case de cateheză. casa aparținea unor măicuțe. cînd se dădea discotecă veneau toate parohiile catolice din bacău. atunci eu sorin și mai tîrziu frate-miu eram în centrul atenției. și mao. mao le avea cu breakdance-ul noi cu rappul. pentru un moment ca ăsta ne pregăteam o lună de zile. exersam elicopterul robotul și alte tîmpenii iar cînd ne apucam de dansat se zgîiau toți la noi ca la moaștele sfîntului anton. momentul meu de glorie a fost titlul de mister liceul catolic. concursul era organizat de mine ca o parodie la missul fetelor. cum era și normal că tot eu concepusem probele cu tot ce avea de făcut fiecare concurent mi-am păstrat mie ideile cele mai bune. dacă ar fi știut preotul director ce avea să se întîmple m-ar fi exmatriculat fără nici o remușcare. la ultima probă trebuia să bem lapte praf cu biberonul. biberoane am găsit sticle am găsit lapte ioc. și trebuia să înceapă proba. atunci am pus în sticle tulburel și i-am zis prezentatorului că e ceai de rostopască. ne-am chinuit să bem tulburel cu biberonul iar pînă la decernarea premiilor ne făcuserăm toți criță pe scenă. preoții au crezut că făcea parte din scenariu da săracii de noi eram turtă pe bune. * lîngă căminul nostru era căminul seminariștilor. cînd aveam apă caldă se buluceau toți la ferestre poate poate or prinde vreo fată dezbrăcată. după masa de seară noi aveam program de voie iar seminariștii o jumate de oră de plimbare. preoții îi obligau să se plimbe tot timpul în doi. de unul singur vine ispita mai repede așa le spuneau. despre ce ispită era vorba n-am înțeles nici pînă în ziua de azi. fetele chicoteau de fiecare dată cînd trecea vreun seminarist mai frumușel. vreo șapte au fost dați afară pentru că au pus-o de-o petrecere într-o sîmbătă seară cu fetele de la noi. fetele au avut nota scăzută la purtare iar seminariștii exmatriculați. de fapt în fiecare trimestru erau dați afară doi trei. ba îi turnau tocilarii ba îi pescuiau preoții de pe la biliard. noi ne bucuram. nu ni se părea corect să ne ia fetele noastre. mai ales că voiau să se facă preoți. * cînd am plecat în excursie în austria aveam zece mărci și șapte dolari în buzunar. pe atunci o marcă se schimba cu șapte șilingi iar un dolar cu zece. preotul director organizase excursia asta pentru tocilarii liceului. cum necum m-am nimerit și eu printre ei. de-abia apăruseră șepcile șmechere și eu ca un rapper devotat trebuia musai să am una. într-un supermarket din viena o șapcă cu red bull costa vreo 50 de șilingi. n-aveam bani destui dar trebuia ca șapca să fie a mea. trebuia să fim împreună. eu al ei și ea a mea. eram făcuți unul pentru altul. mi s-a părut normal s-o fur. în curtea catedralei din melk era o fîntînă arteziană în care turiștii aruncau bani. am improvizat cu marius un fel de cîrlig și după jumate de oră aveam împreună 20 de șilingi. * uneori cînd te gîndești la ce ai fost și ceea ce ești îți vine să crezi că au trecut ani lumină sau că ai fost victima unei bucle temporale și ai fost aruncat în altă lume deja bătrîn. în lumea asta frigul se simte altfel. ca o proteză pentru un membru lipsă. în lumea care a dispărut frigul era o șosetă carbonizată pe calorifer o țigară fumată în dușul pustiu sau o saltea de pat scuturată în zăpadă. te simți ca un iepure de stepă. urmele tale în alții se văd tot mai neclar. ca o potecă prin iarba înaltă făcută în căutare de mici rozătoare după lăsarea întunericului. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate