poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2485 .



2 club
proză [ ]
trei

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2009-10-03  |     | 



am renunțat să mai măsor viața în ani. o măsor acum în conferințe de presă și numărul de spălări pe care îl îndură nemuritorul meu pulover alb. și după numărul vizitelor mele la frizer. adică o dată pe an.
umbra mi-a devenit animal de companie. seara o scot la plimbare prin cartier. e foarte docilă. uneori mă joc cu ea. eu arunc un băț și ea îl aduce înapoi. nu mi-e frică de nimic. mint. mi-e teamă să n-o otrăvească hingerii.

*

cînd ne-am mutat din 2 club n-a plîns nimeni. înainte de faza cu căcatul în cameră mai făcuserăm noi o belea. aveam încă un pedagog dar era femeie. și pentru că eram catolici iar camera noastră se afla exact la începutul holului în fiecare dimineață la șase venea peste noi și ne trăgea păturile cu care ne înveleam. mai nasol era de mine că stăteam în al doilea pat de lîngă ușă. nu aveam voie să încuiem camera pe timpul nopții iar cînd ne întorceam duminica de acasă la intrarea în cămin ne așteptau ucrainienii. ne luau jumate din mîncarea pe care o aveam în bagaje. într-o dimineață femeia a intrat în cameră val-vîrtej să dea deșteptarea. a început să smulgă păturile de pe noi și a încremenit. toți nouă eram în curu gol și cu penisurile în erecție. de atunci n-a mai intrat în cameră dar ne-a făcut referat la preotul director.

*

în noul cămin noul pedagog avea o doagă lipsă. în rest era de treabă. cu doaga lipsă s-a întors din armată. era obsedat de curățenie. dădea deșteptarea în fiecare dimineață la șase. dacă dormeai îți turna o sticlă de doi litri de apă în pat. dacă nu făceai curat lua ușa de la intrare în cameră. de două ori într-un an am dormit șase inși fără ușă la intrare. atunci am scăpat de eticheta catolici. în schimb ăia mai vechi ne spuneau șoareci că eram nou veniți. n-am avut niciodată probleme cu ei pentru că mă considerau cel mai de treabă. cînd veneam duminica de acasă le dădeam vin și piftele și țigări. cînd prindeau vreun șoarec îl duceau la budă. îl puneau în fața butoiului cu apă îi dădeau un șnur de la pantof puneau o bucată de slănină în apă și-i ziceau: acu dă la pește. săracul șoarec nu știa ce să facă dar arunca șnurul în butoi. altul mai mare venea apoi și întreba: sînt de la paza de coastă aveți permis? șoarecul rămînea blocat. amendă: un pachet de țigări. să te plîngi preotului director sau pedagogului nici vorbă. dacă făceai asta te mutai din cămin. o singură dată am pățit-o dar de atunci ăia mai mari din cămin mi-au devenit prieteni buni. m-au pus și pe mine cu șiretul în fața butoiului. unul a venit m-a întrebat: ai permis? sînt de la paza de coastă. i-am răspuns rapid: ai legitimație? s-a blocat iar ceilalți din grupul lui au rîs vreo juma de oră de ce-a reușit să facă un șoarec.

*

dumitru era din negrești. țara oașului. era mic de tot de statură dar se avea bine cu toți. noi îi ziceam dumi și mergea rar acasă. în schimb cînd primea pachet se îmbăta tot căminul. atunci am aflat că dacă te îmbeți din pălincă te juri pe toate icoanele catolice ortodoxe protestante și baptiste că nu ești beat. apoi încerci să te duci la budă și cazi în cur pe podea. nirvana avea o boală pe cuțite. își spunea colecționarul. taică-său era gardian la penitenciar și îi șutise o baionetă. una de aia adevărată de ne minunam toți. cînd ne îmbătam cu pălinca lui dumi făceam concurs de aruncat baioneta. cine înfigea baioneta în ușă cît mai adînc ăla cîștiga.

*

am renunțat să mai măsor viața în ani. o măsor acum în oameni. cu cît îmi lipsesc mai mulți cu atît trăiesc mai puțin.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!