poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-06 | |
Spațiu închis și deschis, element care pătrunde într-o cosmogonie pură, consacrată în întregime Erosului existențial. Depărtarea de orice imago mundi, te depărteazâ de sinele-ți caracteristic.
Nu poti gândi dimensiunea unui refuz de ordin verbal, imuabilul te îngrozește. Te-ai lovit de curând de un zid al incapacității verbale marcat de o senectute la nivel avansat. Groaznic nu este întocmai acel element, terifiant este noțiunea purității existențiale. Oare de aici Stâlpul Cosmic la ce distanță se află? La o suflare de vânt? La un cânt? Cunoști o părticică din Marele Tot! Dar pe alocuri insondabilul te stăpânește, astfel te supui generalului pentru a supraviețui și respiri particularul pentru a exista. Te caracterizează albastrul. E spațiul în care poți spune cu adevărat că vibrezi din toată ființa ta. Te-ai recunoscut în stele, iar creația ai surprins-o într-un cuvânt. Totuși prea multă filosofie într-un spațiu atât de deschis. Unde e prea mult apare durerea, unde e prea puțin apare disperarea. Unde nu e nimic... acolo... inexplicabil... . Te arde nefirescul, dar te pierzi în nefiresc. Punct. Insondabil.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate