Puteam sa fiu un zmeu albastru, sa se joace toti cu mine.Sa ma inalt falnic pe ceruri si sa zbor in aer liber.Ce n-as da sa fiu un pictor si sa ilustrez viata marilor artisti.Sa pot visa,sa pot crea si lumea sa fie mandra de mine.Eu sunt doar un simplu om,nu sta in firea mea sa fiu ceea ce nu pot,sa ii am prieteni pe cei ce nu imi pot fi cu adevarat. Eu ma pot rezuma la familie si la cei dragi mie.De ce sa visez la ceva ce nu pot avea,cand pot sa imi duc viata normala alaturi de oameni simpli?Toti am fost creati pentru a ne dori ceva ce nu avem,ceva la ce putem visa mereu.Voi credeti ca daca as fi fost o scriitoare cunoscuta nu as fi suferit?Dimpotriva..Poate unii m-ar fi urat pentru ce scriu.Poate as parea fericita in ochii oamenilor,dar sufletul conteaza.Inima ascunde secrete si nu te poti impotrivi.Fiecare simte ce vrea,fiecare are in adancul inimii acel ceva care ii da speranta.Poti sa crezi ce vrei..Lumea nu e facuta sa te iubeasca in orice clipa.Oricine te poate trada oricand,dar nu inceta sa te increzi chiar si in dusman.Si el te poate reînvia atunci cand simti ca ai plecat definitiv.Si poate spui ca am scris asta degeaba,ca nu e adevarat ceea ce spun.Nu te lasa,invata sa crezi si in cei ce nu iti sunt prieteni.Poate pare fara logica si asa ar putea fi.Nici oamenii de stiinta nu ar gasi o solutie pentru sentimentele oamenilor.E mai presus de ei,e ceva normal care nu se poate asterne intotdeauna pe hartie sau desena...Este ceva ce ai doar in inima.