poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-26 | |
Ce mi-ai venit, ingrato, cu strălucirea-ți falsă, cu soare obraznic râzând de ne-mplinirile noastre, cu trandafiri nepermis de frumoși oferindu-și doar țepii, cu mare zglobie înecându-ne-n lacrimi, cu nopți înstelate la nici un rost?
Nu știi decât să-ți holbezi Luna la nesomnul nostru, să-ți râzi de visele obosite? Și eu râdeam cândva, cu râsul curat al unui copil. Te așteptam să-mi aduci vacanțele, bucuria...Acum de ce mai vii, dacă n-aduci nimic? Mai bine lasă toamna s-arunce peste noi potopul! Decât o frumoasă vară care ne minte, mai bine o toamnă sinceră! Credeai c-ai să mă păcălești, înzorzonato, cu liota-ți de insecte și păsări zumzăinu-mi cântece de amor în urechi? Credeai c-ai să mă-mbeți, plouându-mă, cu apă rece? Ori ce ți-ai zis, chicotind în barbă, c-ai să mă faci să te iubesc măcar de data asta? Auzi, bezmetico, la ce-ai venit? Hai, ia-ți soarele și cară-te!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate