Radioul zumzăia obsedant cintecul Buenos Aires querida
cind Maria Esteban trecu pragul de piatra tocită, luminată o clipă de licăritul roșu al firmei de neon : Girls, Girls
apoi se făcu intuneric, umed, in penumbra salonului cu perne soioase de prea multă intrebuințare zăceau citeva femei cu ora, dormitind o dupa amiaza fierbinte fără de clienți. Maria observă cu dezgust muștele de pe sanii decoltați ai lui Mercedes patroana trintită pe canapeaua de piele, sforăia ușor cu barbia in piept : Oh querida.. Oh hermosa .. zicea acordeonul răgușit, Maria urcă scara, patrunse in coridorul cu camere de dat plăceri,o văzu pe Rositta care primea clienti VIP sosiți cu automobile negre conduse de șoferi cu mănuși albe, mai era camera lui Carmen cea sodomizată de bărbații in drum spre Santiago
opreau acolo pentru sadisme cu bruneta aceia delicată
dar Maria gonea ca o locomotivă cu fior in suflet
spre camera mamei sale dona Garcia Esteban, sau Esti
cum o chemau puținii ei clienti de cind căzuse bolnavă de o boală neștiută, o lene infinită ,un fel de sfirșeală rudă cu moartea care o apuca in timpul dragostei de nu se mai putea mișca sub bărbatul greu, nerăbdator sa capete extază pentru cit platise lui Mercedes la intrare ,ritual ce se termina mereu cu sudueli și certuri "sa mi se restituie paralele" urla clientul rostogolit in stradă fară de pantaloni in timp ce Maria dansa pe plafonul pictat cu lebede roz "ai nevoie de aer" decise doctorul cu ochelari de gropar adus in pripă de una din fete, acum ingenunchiată la picioarele patului, Maria zari la gitul fetei lanțul ei cu poza mamei ce privea indignată din medalionul de argint, desigur furat intr-o clipă de inconștiența, curvele astea nu au nici o rusine,se căină Maria dar nu o auzea nimeni , doctorul plecase blestemind meseria, demarind automobilul
cu un racnet de animal chinuit, se pierdu in praful unui film arăbesc plin de camile jerpelite "la mierda" strigă de jos Mercedes mișca-ți curul Maria ai un client nou, să nu mai faci vreo pozna, ridea codoașa fericită de căstigul neașteptat. Maria trase pedelele grele,iși lepadă fustele, corsetul care presa sanii spre inima ei mică, ciorapii lungi de mătase neagră, impături bluza pătată de lacrimi, era acum complet goala eliberată de griji, ințelegind deplin toate șiretlicurile meseriei de parcă se născuse a fii curtezană, nu mai avea nici o spaima, căpatase pielea netedă, relaxată a unui feline libere, trecea prin savane și oaze verzi cu pomi săgetind cerul, sorbea apa limpede a unor cascade nespus de inalte, culegea plante zemoase din care mușca cu poftă, pașind fara zgomot intr-o urcare perpetuă prin coridoarele luminoase ale cerului.
Cu un gest rotund se intinse in patul mamei, netezii cu palma cerceafurile mătasoase, se privi o clipă in oglinda aburita incercind să iși zărească ochii, nedezlipiți de ușa larg deschisa pentru clientul care găfăind, pufăind, incins de efort urca scara inălțimilor nebănuite ...