PROLOG Prin labirintul timpului,
M-am pierdut de tine..
Ai fost ca o umbra in gandurile mele,
Ca o fantoma ce zboara noaptea printre stele
In neantul imaginatiei mele..
Erai o picatura a timpului,
Imaginea ta s-a pierdut..
Si esti o amintire!
La rasaritul Edenului, salcia se leagana in bataia vantului, asteptandu-i tacuta soaptele, sarutandu-i pasii. Din intunericul sufletului, sub pleoapele ochiului inchis, se zbat zborurile insangerate ale visurilor. O clipa a fost de ajuns ca mâna să doboare tulpina vieții. Seva se scurge, durerea rămâne si nimeni niciodată nu va putea sa aline fărâmițarea eului. Din iubire s-a nascut, tot din iubire va avea sa moară…
Din dragostea unei madone, purtata pana la moarte pentru iubirea ei, s-a nascut o roza. Zanele i-au ascultat rugamintea, In roza preschimbata, De zane fermecata, Avand o vita aleasa, Fiind mandra craiasa,. Dorind sa-i arate, Langa inima aproape, Ca va fi cu el mereu, Cand ii va fi greu, Vor fi ca doi luceferi pe cerul de smarald, Vor fi ca doua stele care ard. . Insa, va ramane pe veci indurerata, varsand o amara lacrima, vazandu-si idealul sfaramat, iubitul plimbandu-se cu alta impacat…, culegand o roza pentru a lui roza din palat.
O dragoste ucisa, ce cautase absolutul….
Atat a durat, un vis…
Un vis, din care trezirea brusca echivaleaza cu moartea. Pe valurile raului Styx, incercam sa gasim calea spre regăsirea noastra ca persoana. Asemenea unui trandafir care te imbie cu parfumul sau, ascunzandu-si tepii, iubirea doare, insa suferinta e dulce. Intr-o lume profana, iubirea gaseste portita spre divinizare. Sa iubesti inseamna sa simti, sa crezi, sa visezi, sa devii avatarul tău!
Iubirea e flacara vietii, e val clocotitor de mare adanca, e suieratul prelung al tacerii! In pasi de vals, cu ropot de izvoare, natura se inchina dragostei. Clipa plină, in care pumnul destinului isi deschide petalele, clipa in care inima devine una cu mintea, deschide orizontul dragostei. Atunci, auzi cantecul iubirii, povestea ei inganata de mii de frunze de stejar, acolo unde ea clocoteste de viata, in salbaticia pura a spiritului, in inima.
Insa dragostea absoluta oare exista? Oare poate fi atinsă? Sau poate ea este doar un ideal, lacrima unei roze duse de vânt…