FILIERA CULTURALÃ FRANCEZÃ


SCRISOARE DESCHISÃ CÃTRE DOMNUL ACHMY HALLEY,
DIRECTORUL VILLA MARGUERITE YOURCENAR


Stimate Domnule Achmy Halley,


Vă asigur de cele mai sincere gânduri.

La începutul anului în curs, mi-am depus candidatura pentru o rezidență literară în anul 2010 la Villa départamentale Marguerite Yourcenar, atrasă fiind de declaraÈ›iile de bună practică profesională È™i morală pe care aceasta le promite, cu titlu pur teoretic, pe site-ul său oficial ( http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), din care spicuiesc menÈ›iunea: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. Am înÈ›eles ulterior, totuÈ™i, că aceasta este o simplă aserÈ›iune care dă bine, promițând democraÈ›ie È™i meritocraÈ›ie până È™i acolo unde aceste principii nu există. Studiind, mai departe È™i mai bine, schema de prezentare a Conseil Général - Département du Nord, coroborat cu datele reale È™i de modus operandi, am înÈ›eles, că, de fapt, soluÈ›iile È™i selecÈ›iile de candidaÈ›i pentru rezidenÈ›ele literare la Villa Yourcenar, le fac cu prioritate oamenii de legătură din Consiliul JudeÈ›ean Suceava È™i Departamentul de Nord, iară nu juriile promise de experÈ›i europeni din lumea literară bună. FuncÈ›ionarii de legătură dintre consiliile departamentale nu reprezintă, după câte È™tim, decât pioni din administraÈ›ia publică, nicidecum elite literare È™i nici repere culturale. ÃŽn această situaÈ›ie, am putut înÈ›elege È™i de ce domnia voastră aÈ›i putut prefera paradoxul următor : aÈ›i admis anul trecut (ce juriu a decis, È™i în acest caz ? căci nu a existat un comunicat public) candidatura pe 2009 a unei persoane din Suceava care aparÈ›inea, la vremea aceea, sferei de influență agresivă legată de fief-ul interdepartamental româno-francez puternic politizat PSD+PNL È™i practicând un exerciÈ›iu de politizare prin asalt a culturii, de partea română (prin similitudine, evident, orice altă coloratură politică de imixtiune exercitată în detrimentul valorii reale È™i al competitivității ar fi fost odioasă). InvitaÈ›ia pentru 2009 a fost, astfel, nu produsul selecÈ›iei operate după criterii valorice literare È™i intelectuale, ci după influenÈ›e predominant politice. ÃŽn tot acest timp, dosarul meu literar – care este nu numai al unui scriitor È™i intelectual european, ci È™i al unei personalități francofone europene cunoscute – a fost, recent, respins. Ca background, activitatea mea profesională, desfășurată pe durata de ani de zile, radiind È™i în cadrul unor programe europene din domeniul francofoniei (între care coordonarea unor ediÈ›ii naÈ›ionale È™i din Bucovina, 2007, 2009, ale festivalului Le Printemps des Poètes) nu a contat pentru juriul ( ?) dvs., în timp ce aÈ›i putut prefera pentru anul 2009 persoane care nu au avut niciodată tangenÈ›e cu francofonia, dar au membrii de familie (rude, adică, din cele ce nu se jenează să se implice în situaÈ›ii de nepotism È™i trafic de influență) incluÈ™i în francofonie È™i în sistemele de relaÈ›ii politice pesedisto-liberale ce monopolizează de multă vreme, agresiv È™i discriminator, în mod pseudo-legitim, lipsit de loialitate concurenÈ›ială, lipsit de fair play profesional È™i moral, câmpul de parteneriate dintre Consiliul JudeÈ›ean Suceava È™i Departamentul de Nord.
La o simplă căutare pe internet, există numeroase expresii culturale, literare, jurnalistice, media și intermedia ale activității mele desfășurate în domeniul francofoniei, al scrisului și al promovării literaturii de expresie franceză :
LA FILLIERE CULTURELLE FRANCAISE

LETTRE OUVERTE A MONSIEUR ACHMY HALLEY, LE DIRECTEUR DE VILLA MARGUERITE YOURCENAR


Cher Monsieur Achmy Halley,


Je vous assure de mes sentiments les plus distingués.

Au début de l’année en cours, j’ai déposé ma candidature pour une résidence littéraire en 2010 à la Villa départementale Marguerite Yourcenar, étant attirée par les déclarations de pratique professionnelle et morale correcte que cette institution promet à titre purement théorique, sur son site officiel http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), d’où je cite cette mention: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. J’ai compris par la suite, cependant, que ce n’est là qu’une simple assertion faisant bonne impression, promettant démocratie et méritocratie là même où ces principes n’existent pas. En étudiant plus loin et plus à fond le schéma de présentation du Conseil Général - Département du Nord, et en le corroborant avec les informations réelles et son modus operandi, j’ai compris qu’en fait les solutions et les sélections de candidats pour les résidences littéraires à la Villa Yourcenar, sont faites prioritairement par les gens de liaison du Conseil Départemental de Suceava et du Département de Nord, et non pas par les jurys promis par les experts européens du monde littéraire reconnu. Les fonctionnaires de liaison entre les conseils départementaux ne représentent, à ce qu’on sait, que des pions de l’administration publique, et pas du tout des élites littéraires ni des repères culturels. Dans cette situation, j’ai pu comprendre également la raison pour laquelle vous avez pu préférer le paradoxe suivant: vous avez admis l’année passée (quel jury avait décidé pour ce cas également ? car il n’y a pas eu de communiqué public ) la candidature pour l’année 2009 d’une personne de Suceava qui faisait partie, à cette époque-là, de la sphère d’influence agressive liée au fief inter-départemental roumain-français fortement politisé PSD+PNL et qui pratiquait un exercice de politisation par l’assaut de la culture, du côté roumain (par similitude, il est bien entendu que toute autre couleur politique qui se serait immiscée se serait exercée au détriment de la valeur authentique et de la compétitivité et aurait été odieuse.) L’invitation pour 2009 n’a donc pas été le produit de la sélection opérée selon des critères valorisants littéraires et intellectuels, mais s’est effectué suite aux influences politiques prédominantes. Pendant tout ce temps, mon dossier littéraire – qui n’est pas seulement celui d’un écrivain et intellectuel européen , mais aussi celui d’une personnalité francophone européenne de renommée– a été, récemment, rejeté. Comme background, mon activité professionnelle, se déroulant sur des années, participant également dans le cadre des programmes européens du domaine de la francophonie (parmi lesquels la coordination de quelques éditions nationale et en Bucovine, 2007, 2009, du festival Le Printemps des Poètes) n’a pas compté pour votre jury ( ?),tandis que vous avez pu préféré pour l’année 2009 des personnes qui n’ont jamais rien eu à voir avec la francophonie, mais qui ont des membres de leur famille (c’est-à-dire des parents, de ceux qui ne se gênent pas pour s’impliquer dans des situations de népotisme et de trafic d’influence) inclus dans la francophonie et dans les systèmes de relations politiques des partis PSD et libéral qui monopolisent depuis beaucoup de temps, de manière agressive et discriminatoire , de façon faussement légitime, sans aucune loyauté concurrentielle, sans fair play professionnel et moral, le champs de partenariat entre le Conseil Départemental de Suceava et du Département de Nord.
En une simple recherche sur Internet, il existe de nombreux expressions culturelles, littéraires, journalistiques, de média et inter-média de mon activité se développant dans le domaine de la francophonie, de l’écriture et de la promotion de la littérature d’expression française :

http://agonia.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava

http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Furtun%C4%83

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7187&edition_id=4163&format=html

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/programulsuceava.htm

http://case-de-cultura.forumgratuit.ro/festivaluri-f64/primavara-poetilor-suceava-23-29-martie-2009-t280.htm

http://www.fabula.org/revue/document4159.php

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=5&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://209.85.129.132/search?q=cache:NEwOeUF-SRMJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/archives_files/No4_Les%2520arts%2520au%2520feminin.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=6&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm


http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/pages/Jour_II_Exposition_de_photos_Patrimoine_minier_du_Nord-385132.html

http://agonia.ro/index.php/press/141914/

http://www.cenaclu.intelepciune.ro/autor/Angela_Furtun_259_/1855

http://nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1580

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

http://s300.photobucket.com/albums/nn21/Angela-Furtuna/le%20jour%20de%20la%20francophonie%2020%20mars%202009%20exposition/



http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74706-suceava-vatican-in-aeternum-la-biblioteca-i-g-sbiera

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7142&edition_id=4168&format=html

http://www.evenimentul.ro/articol/conferinta-pe-tema-operei-si-tragediei-singurului-roman-ce-a-primit-celebrul-premiu-goncourt.html

http://www.evenimentul.ro/articol/ziua-europei-si-brandul-bucovina-0.html

http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1681

http://www.poezie.ro/index.php/press/233945/A_murit_marea_oralitate_a_folclorului_rom%C3%A2nesc

http://www.literarymarathon.eu/elm/index.php?option=com_content&task=view&id=122&Itemid=161&lang=ro

http://www.ziare.com/Nou_premiu_la_Zilele_Monicai_Lovinescu_Suceava-708777.html



http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/

http://agonia.ro/index.php/article/203520/

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/

http://www.francopolis.net/vues/Futurna-Agonia.html

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

http://www.liternet.ro/autor/751/Angela-Furtuna.html

http://meditatii-est-etice.synthasite.com/

http://www.aslrq.ro/
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17839410.html

http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

http://www.francopolis.net/vues/Furtuna-Braester.html

http://www.fabula.org/actualites/article22828.php

http://www.fabula.org/revue/document4159.php
www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:QL6-Fjxg6rMJ:www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm

http://www.printempsroumain.org/html/agora_lectures.html

http://agonia.ro/index.php/press/1830677/Final_de_festival_Le_Printemps_des_Poetes_la_Suceava
www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:N5-5l-HZ2gYJ:www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:v__GmZn0Uv0J:www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.francopolis.net/vues/vuesarchive.htm

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/

http://www.poezie.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

http://agonia.ro/index.php/press/235424/Le_Printemps_des_Poetes_a_Suceava

http://francais.agonia.net/index.php/press/207756/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/essay/107825/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/110363/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/112391/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113068/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113338/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/essay/138101/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/143007/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/126574/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130425/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/138042/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130955/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/155486/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/201051/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/211461/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/press/214864/index.html

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/222086/index.html

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Elena%20Brandusa%20Steiciuc%20de%20Angela%20Furtuna.htm
http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+angela+furtuna+fr&cd=26&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

http://www.comunicatedepresa.ro/De_ziua_Europei_-_RADIO_ROMANIA_ACTUALITATI_da_startul_MARATONULUI_LITERAR_EUROPEAN~MjU4OTk=

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Corneliu%20Barbulescu%20-%20articol%20omagial%20de%20Angela%20Furtuna.htm

http://www.ziua.ro/display.php?id=245564&data=2008-11-17

http://www.poezie.ro/index.php/article/1830680/Zilele_Monica_Lovinescu_Editia_a_II-a_si_Premiul_National_Monica___Lovinescu_si_Virgil_Ierunca_2009

http://www.realitatea.net/zilele-monica-lovinescu-au-fost-celebrate-la-suceava_392146.html

http://www.romaniantimes.com/index.php?option=com_content&view=article&id=266:programul-zilele-monica-lovinescu&catid=56:angela-furtuna&Itemid=65

http://azirnews.blogspot.com/2008/11/zilele-monica-lovinescu-la-suceava.html

http://egophobia.dap.ro/?p=470

http://agonia.ro/index.php/press/1809643/index.html

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/article-29881808-6.html

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/

http://translate.google.ro/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.gaudeamus.ro/download/2008/g15/program_g15.pdf&ei=ZBBHSqucFIyF_AaiqNyFCQ&sa=X&oi=translate&resnum=8&ct=result&prev=/search%3Fq%3Dpelerinul%2Bdin%2Baqualung%26hl%3Dfr%26sa%3DN%26start%3D20

http://www.ziua.ro/display.php?id=235320&data=2008-03-31

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17921568.html



http://francais.agonia.net/index.php/author/8434/index.html

http://italiano.agonia.ro/index.php/press/205798/print.html



Exemplele pot continua…

Vă confirm faptul că am primit scrisoarea dvs., prin care nu îmi faceÈ›i cunoscută componenÈ›a juriului european ce a respins dosarul meu, juriu despre care susÈ›ineÈ›i că s-ar fi reunit pe data de 17 aprilie la Paris, pentru a desemna laureaÈ›ii rezidenÈ›ei literare pentru anul 2010. Era o expresie necesară, de minim respect. ÃŽn condiÈ›ii de rang universitar, când astfel de jurii europene ar trebui să fie alcătuite din eminenÈ›i specialiÈ™ti È™i din persoane de notorietate (e vorba de brandul Marguerite Yourcenar È™i de FranÈ›a , totuÈ™i!), numele lor trebuie făcut public în mod obligatoriu, iar componenÈ›a juriului este anunÈ›ată È™i candidaÈ›ilor. Noblesse oblige, quand même !. Or, dumneavoastră nu aÈ›i anunÈ›at public, conform aÈ™teptării, din cine a fost alcătuit acest juriu. Astfel se ridică încă un semn de întrebare privind demnitatea evenimentului jurizării. Adaug È™i faptul că se pune problema ca juriile dvs. de specialiÈ™ti, dacă există cu adevărat (câtă vreme nu le numiÈ›i, cum să fie cunoscute de public ?), să aibă atât capacitatea critică È™i literară, cât È™i experienÈ›a È™i buna credință de a opera asupra unor opere literare complexe, precum È™i să se situeze înafara mecanismelor de influenÈ›are gestionate de grupurile de presiune sau de manipulare din È›ara dvs. sau din țările natale ale autorilor.
Există în scrisoarea dvs. o frază care nu corespunde niciunui standard academic, literar, cultural È™i deontologic: malgré les qualités littéraires de votre dossier, j'ai le regret de vous informer que votre candidature n'a pas été retenue. ÃŽn mod normal, fiind vorba de o selecÈ›ie operată de un juriu, È™i, având în vedere faptul că ne situăm în Europa, sunteÈ›i moralmente obligaÈ›i de cutumele civilizaÈ›iei noastre europene să aplicaÈ›i criterii de valoare È™i norme de jurizare, iar atunci când respingeÈ›i candidaturi, juriile trebuie să fie în stare să comunice candidaÈ›ilor È™i cauzele respingerii. Lucrul acesta ar fi cu atât mai necesar cu cât, la acest nivel, candidaÈ›ii la aceste rezidenÈ›e literare nu sunt niÈ™te debutanÈ›i sau necunoscuÈ›i, ci sunt niÈ™te scriitori de recunoaÈ™tere naÈ›ională È™i internaÈ›ională, față de care trebuie să manifestaÈ›i un minimum respect. De data aceasta, în cazul meu, acest respect a fost neglijat. Tocmai de aceea mă mir că mai adăugaÈ›i È™i penibila frază, care nu vă onorează : Je vous précise que vous pouvez présenter un nouveau dossier de candidature après la publication d'un nouvel ouvrage. Ei bine, după ce am făcut cunoÈ™tință cu mecanismele de selecÈ›ie de la Villa Yourcenar, (eu candidând aici, după cum îmi este obiceiul, în mod absolut onest - È™i, tocmai de aceea, fără È™anse ?, pentru că neavând susÈ›inerea sistemului « original » de pile, relaÈ›ii È™i fiefuri politice interdepartamentale), consider că m-am edificat : o eventuală candidatură a mea nu vă va mai fi accesibilă. Pierderea este mai ales a dumneavoastră. Vă mărturisesc că am câteva principii după care mă călăuzesc nedezminÈ›it în viață, între care acela că nu agreez discriminarea È™i nici corupÈ›ia (fie ea socială, politică sau culturală). Mă întristează să constat că FranÈ›a importă în ultima vreme corupÈ›ia sistemelor democratice slabe. Vă mărturisesc, de aceea, sincera mea compasiune. ÃŽn cazul de față, FranÈ›a ne apare È™i ca un sistem risipitor, care își permite luxul de a pierde oameni de lobby cultural statornici È™i fideli, cum îndrăznesc a mă considera.

Mărturisesc că nu am È™tiut până azi cine sunteÈ›i. Am aflat acum că sunteÈ›i originar dintr-o familie din Kabylie, sunteÈ›i specialist cu teză în Marguerite Yourcenar, sunteÈ›i autorul unor cărÈ›i pentru copii, între care Les Messagères d’Allah. ExperienÈ›a mea francofonă are altă geneză : România, se È™tie, fără a fi fost vreodată colonie franceză, a îmbrățiÈ™at francofonia de bună voie, prin seducÈ›ie culturală È™i politică, fructificate în interese legate de progres È™i modernizare a țării de către intelighenÈ›ia È™i nobilimea românească. Marele diplomat român Nicolae Titulescu, fondatorul Ligii NaÈ›iunilor, afirma, în secolul trecut: « Când este vorba de România È™i de FranÈ›a, e greu să separi sentimentele de raÈ›iune » . Dar limba franceză, prin supleÈ›ea È™i graÈ›ia sa, începuse să pătrundă la curÈ›ile europene încă din secolul al XI-lea, ajungând să se impună (devenind È™i mai clară, È™i mai statică, având o bună homeostazie întru acordul sincroniei cu diacronia) în timpurile renascentiste, după cum descrie Walter von Wartburg, în 1934 : « C’est comme une marée montante dont la nappe couvre tout le littoral en même temps et d’un mouvement uniforme ». Limba franceză începe să pătrundă mai puternic în Muntenia È™i sudul Moldovei odată cu primii domnitori fanarioÈ›i. Pe la începutul anilor 1700, din câte se È™tie oficial, dragomanii greci voiau să achiziÈ›ioneze cât mai multe limbi străine, în timp ce turcii, (stăpâni la vremea accea peste această parte a lumii), fiind opriÈ›i de Coran, nu aveau acces. ÃŽn anumite părÈ›i ale României (Transilvania È™i Bucovina), asupra cărora s-a exercitat influenÈ›a civilizatoare È™i europenizatoare a Imperiului Austro-Ungar, limba franceză era vorbită mai ales în mediile culte româneÈ™ti, evreieÈ™ti, germane È™i armeneÈ™ti. InfluenÈ›a franceză a avut un rol decisiv la desăvârÈ™irea caracterului modern al limbii române literare. ConÈ™tiinÈ›a originii romane comune a celor două popoare (francez È™i român), precum È™i înrudirea lor lingvistică, au pecetluit acest stadiu, ca parte dintr-un întreg imens. ÃŽn fond, se dobândeau deja conÈ™tiinÈ›a È™i respectul comun, tipic european, pentru adevărata natură a Europei, care este una foarte complexă : iudeo-creÈ™tină È™i greco-latină. Prestigiul cultural al FranÈ›ei de la începutul secolului al XIX-lea a sporit interesul intelighenÈ›iei româneÈ™ti față de limba È™i cultura franceză. ÃŽn Bucovina, în Suceava – ce a fost de-a lungul timpului când centru de multiculturalitate, când centru de excese naÈ›ionaliste È™i de antisemitism sau de xenofobie difuză - , unii dintre cei mai buni profesori de limba franceză de la începutul È™i mijlocul secolului trecut continuau să fie germanii È™i evreii, întotdeauna interesaÈ›i de studiu, de performanță È™i de progres, de muzică, de meÈ™teÈ™uguri, de arte, de pictură È™i de umanioare. Ei transmiteau elevilor lor nu numai cunoÈ™tinÈ›e de limba franceză, ci È™i dragoste È™i pasiune pentru cunoaÈ™terea limbii È™i civilizaÈ›iei franceze. Copil fiind, la vârsta de numai patru ani, când citeam deja cursiv româneÈ™te, începusem È™i studiul limbii franceze cu o astfel de profesoară eminentă, ce locuia pe strada Armenească. De două ori pe săptămână, parcurgeam pe jos patru kilometri ca să străbat bulevardele mici È™i cochete ale micului È™tetl, pe care răsunau adesea ritmurile de vals, apoi să urc pe strada DragoÈ™ Vodă (un prince roumain), pe celelalte străzi străjuite de plopi, castani È™i molizi, apoi să las în stânga Villa Maria È™i să mă îndrept către turnul armenesc, cu pitoreasca lui aflorare. Pe dreapta, o casă cu cerdac larg, boieresc, cu ferestrele garnisite cu flori neapărat roÈ™ii. Profesoara de franceză mă întâmpina de fiecare dată cu o îmbrățiÈ™are caldă, de yddishe mamme, sărutându-mă cu foc, de parcă nu ne-am fi văzut de multă vreme. Primele albume È™i ilustrate de la Reims (la catedrala încoronării regilor FranÈ›ei) sau Paris (multe albume de artă), Chartres, primele etichete de… È™ampanie de la Reims, sau primele timbre poÈ™tale franceze, la doamna Iacubovici le-am văzut mai întâi, în 1961. Plus nelipsitele bomboane fondante multicolore sosite direct de la cofetăriile pariziene È™i ambalate în cutii strălucitoare…Învățam aceleaÈ™i poezii pe care le învăța, în FranÈ›a, orice copil de vârsta mea, apoi, rând pe rând, autorii francezi au urcat în mintea mea, pe măsură ce achiziÈ›ionam experienÈ›a culturală necesară. ÃŽncepusem È™i È™coala, gimnaziul, liceul, studiile de pian cu doamna Nussbrauch… Enfin, toate acestea parcă au fost ieri. Au trecut, între timp, aproape cincizeci de ani…Astfel proiectată pe canavaua amintirilor, limba È™i cultura franceză au constituit, după cele natale, româneÈ™ti, al doilea peisaj mental pe care s-a construit scenariul vieÈ›ii mele intelectuale È™i culturale.

Stimate domnule Achmy Halley,
Site-ul dvs. de la Villa, care descrie publicitar caracterul onest È™i discernământul cultural al selecÈ›iei pentru Villa Yourcenar È™i de pe care mi-am descărcat È™i eu formularele de participare, ca orice alt cetățean obiÈ™nuit al Uniunii Europene, susÈ›ine, tot în mod teoretic, următoarele: La Villa Départementale Marguerite Yourcenar a pour mission d'accueillir des écrivains pour qu'ils puissent écrire dans un lieu retiré et paisible, mais aussi pour faire découvrir leur œuvre à un public essentiellement français qui ne la connaît pas encore assez.
Peuvent adresser un dossier de candidature les auteurs européens- romanciers, poètes, dramaturges, essayistes,..., créateurs de littérature fictionnelle ou non-fictionnelle - qui ont déjà publié un ou plusieurs ouvrages (les éditions à compte d'auteur ne sont pas prises en compte) et qui souhaitent venir à la Villa Marguerite Yourcenar pour achever un manuscrit. Les ouvrages de recherche universitaire (thèse, etc...) ne rentrent pas dans ce cadre.
Declarativ, discursul pare bun. Ei bine, după experiența pe care am avut-o cu dvs. în practică, mi-am dat seama că adevărata miză a acestui sistem pe care îl gestionați pentru accesarea unei rezidențe la Villa ar fi trebuit să fie guvernat numai de eleganța competițională literarocentrică, intelectuală și scriitoricească și de respectul pentru valoare. În România nu există așa ceva, decât în mod excepțional. Regret că am aflat că nici în Franța nu există, în mod riguros și emblematic. Însă nutresc speranța că, partenere fiind în Uniunea Europeană, țările noastre vor reuși în viitor - în ipoteza că nu vor fi luate din nou în stăpânire de sisteme totalitare - să facă mai mult pentru dezvoltarea unui autentic climat care să depășească stadiile declarative și să afirme în fapte șansele meritocrației, în dauna grupurilor de interese și de presiune. Dacă Franța va continua să importe prea mult trafic de influență și prea multă corupție din alte țări, ar putea să se îmbolnăvească grav. Iar bolile țărilor nedemocratice sunt costisitoare și se tratează foarte greu.

Vă asigur, încă o dată, de sinceritatea opiniilor și de îngrijorarea reală față de abdicările morale care se petrec în Europa noastră,

Angela Furtună
scriitoare, publicista
membra a Uniunii Scriitorilor din Romania

P.S. Vă adresez această scrisoare în limba română, cu convingerea că nu veți avea dificultăți în a vă îmbogăți potențialul cultural prin vizitarea limbii și culturii mele materne, marea mea dragoste, limba și cultura română, care fac parte la ora actuală din patrimoniul celebrat cu respect în Uniunea Europeană și în NATO.

Adaug, ca omagiu adus Europei, cea mai recentă traducere literară pe care am făcut-o de plăcere ieri, 19 iunie, de ziua mea, din limba franceză în limba română.

Jérusalem

(…) Sur cette terre aride où, dans le sel des larmes,
Ne descendit jamais une goutte de pluie,
Le reste de l’exil vient comme la rosée.

Après tant d’abandons, de misère et de ruines,
Ce pays est vivant par la grâce d’un peuple,
Où régnèrent mille ans déserts et pestilence,

Manières de cailloux, marécages mortels,
Et cirques décharnés dont le calcaire est nu
Comme les os blanchis sur le crâne édenté.

Quel monde célébrer, langue de notre perte ?
Quel triomphe vêtir de la pourpre des ruines ?
Haut dans le froid, le linge des nuages
Claque sur la maison dans l’orage d’hiver.
Vent de Jérusalem, tu cours dans la montagne
Comme le grondement du jour qui doit venir. (…)


Claude Vigée Le Soleil sous la mer
Flammarion, Paris, 1972



IERUSALIM

(…) Pe acest pământ uscat, unde, în sarea lacrimilor
Nu a coborât nicicând vreo picătură de ploaie,
Ultimul exil a poposit precum roua.

După atâtea renunțări, mizerie și ruine,
Această țară trăiește prin voința unui popor,
Peste care mii de ani au domnit deșerturi și duhori,

chipuri de pietre, mlaștini seci
și depresiuni aride, al căror calcar e gol
la fel cum goale sunt oasele albe de pe un craniu edentat.

Ce lume să celebrăm, limbă a pieirii noastre?
Ce triumf să înveșmântăm în toga de purpură a ruinelor?
Din înălțimea de frig, mantaua norilor
Se izbește de casă în furtuna iernii.
Vânt de la Ierusalim, alergi peste munte
Cum tunetul zilei ce va veni (...)

(traducere de Angela Furtună)