poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-18 | |
Universul ne înghite copiii,
Fiecare gând, fiecare ochi, fiecare ceas. Suntem mici, iar seva e puțină Doar să urlăm atât ne-a mai rămas. Suntem atât de mici...în noi Încât doar Dumnezeu poate să ne vadă. Dar și-a stricat ochii căutându-ne În timp ce noi trecem nepăsător pe lângă alții. Străini suntem de tot ce ne-nconjoară Chiar dacă aceeași mână ne-a făcut. În zbor rândunicile se-omoară Cu mâinile astupăm răni ce-au durut. Dar ce ne facem ca mâini sunt numai doua Iar pielea ni se sfâșie în fiecare zi? Suntem atât de mici că ne-necăm in rouă Și nu știm nici acuma a muri. Aș vrea să las o urmă în acest infern Să storc din mine tot ce am mai pur. Dar dacă nu pot acum, nu mă întristez Oricum într-o zi am să mă-napoiez!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate