valsuri rupte


ți-a sângerat în minte mai mult decât atâta timp cât ai fi putut cheltui
pe caii din sânge pe oamenii din deșert încă o dată
cu baia în față și cu oglinda de desenat femei virtuale ai observat
ideea nu mai putea sta locului în sunete lungi pe una din corzile
ca niște femei desprinse din canapea în canapea făcea valsuri rupte

o dată a dat pe de lături n-a nimerit cometa de bere returnată raiului ei de bere
în mirosul acela tipic cu note false de sos de spaghetti și de ce-ai mai mâncat
doar ca să te hrănești
nici o altă dorință să nu-ți tulbure pulbere de aur mersul/ altă dată a dat pe ea
parte din desert parte din cafea și a rămas pătată pe piept de omul-cățea
dispus să sugă și laptele acesta de ieri al zilelor care-au trecut
fără născut fără știut, dar e curios nici acum nu știu dacă mănușile alea de anul trecut
mă încap în cap zece idei stau de mână
nu vor să se rostogolească decât una peste alta

fragment de chestie cu solzi:
ar trebui ca toate astea să nu fie decât scurte mențiuni
la masa de prânz în realitate paharul acela de vin roșu
ultimul tău pahar se amestecă și acum în burta de sticlă

te trag de coadă-voi vomita-te trag de cealaltă coadă-voi vomita-
tu, pe mă-ta și pe voma ta cu care ai scris în stânga barului…
-desfă-te de mine și ia-o la dreapta când ieși-lămpi cu crampe chinezești
ca să prind trenul-somn stau călare pe îngera iapă
și tipic pentru secolul orbilor dorm

m-am întâlnit în seara aceea cu străinul din târgoviște
de care vroiam să am parte, n-am mai spus la nimeni asta
am scotocit până spre ziuă prin cârciumi chestie de tradiție
am început cu o scurtă plimbare de epocă
fiecare cu mersul lui fiecare cu liniștea sa interioară
care se lasă după ce te plimbi prin târgoviște
să vezi, acesta la un moment dat zice „ce crezi, că eu nu știu că e la 50-60 de km?”
dacă l-aș fi lovit durerea l-ar fi făcut mai precis în lamentații
nu i-am răspuns pesemne ar fi vrut să mă lase să cred că a știut unele lucruri
care nu sunt date muritorilor și de aceea nu i-am răspuns…

muncitorii dorm înfășurați în paturi supraetajate de uitare
la miezul nopții proptelele se rup și adorm înfășurați în cârpe
amestecate cu trupuri la 4 dimineața unii se trezesc
își iau un sandviș cu crenvurști made in romania
la sfârșit se scobesc între dinți de smocuri și mai trag o flegmă
așa ca să li se pară că totul nu-i decât simpatice-banalice jocuri

avea un șevalet trase câteva dungi din neatenție
multora li se păru în sine o capodoperă