poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-26 | |
Drumul spre fericire l-am aflat,
Dar nu în întregime Caci nu e cunoscuta a lui lungime Și urmele pierdute,în timp s-au astupat, Cum deseori l-am străbătut Și deseori m-am depărtat. Pe marginea drumului sunt multe tentații Ce m-au făcut pierdut Și eu, ca și mulți alții Rataciți că suntem n-am știut. Drumul spre fericire Mereu il regăsesc, În fiecare noapte, Când te privesc și realizez că te iubesc. Drumul, nu de zi e luminat Și soarele nu-l vede, Căci nu e orice drum Pe care călătorii îl străbat; Acesta, cu dragoste este pavat. Lumina lunii, stelelor, Coboară spre Pământ Și poartă mult râvnita fericire. De-o parte și de alta a drumului Sunt și alte lumini cuceritoare, Ce vor să te ademenească Spre alte cai artificiale, Sunt false felinare pamântești, Ce te îndrumă spre păcate ancestrale Nu spre regatul sentimentelor ceresti. Chiar sa iubești cu-adevărat E simplu sa greșești, Dar secretul l-am aflat Mărturisindu-i lunii iubirea ce-o trăiesc. Atunci am realizat Că drumul spre fericire Nu îl descoperă în întregime Cel ce iubește, Oricât de mult l-ar fi căutat, Căci este drumul eternilor îndrăgostiți, Al celor ce oferă și primesc, Al celor ce găsesc răspunsul La tot ce împreună au visat, Căci cheia fericirii, I-un simplu "te iubesc".
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate