poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-24 | |
Blânda Muribunda
ea nici nu mă privea, dar, pe chipul ei, zâmbetul palid era deajuns să știu că nimic rău nu mi se va întâmpla, chiar dacă cerul, în mânia lui, și-ar frânge bolțile spre a preface în pulbere a pământului hazna. rău am zis? veșmântu-i alb era un abur prețios, ce trupu-i diafan acoperea, până la glezne, puțin mai jos, lăsându-i goale doar tălpile roz ce nu sandale ar purta, ci aripile îngerilor pletoși care slugarnici s-o ajute să zboare, deși nevoie n-ar avea. în creștetu-i, parfumul blond ar fi deajus să ademenească Vântul, pe care ea să-l încalece, s-o poarte ca gândul, hrănindu-se cu lapte din pieptul ei ce socot, l-ar cerși tânguindu-se ca un rob al fierbintelui drog, plonjând în visare. eu parcă așa o vedeam: înger scăldat în sânge, atunci când o priveam cum moare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate