Stăm împreună la masa trăirii
Și bem din cupa fericirii.
Ne așezăm pe scaunul nostru
Și ne hrănim din farfuria speranței.
Construim în jur un zid
Și ne rezemăm de el.
El e relația noastră
El e visul nostru.
Adormim ușor
Și nimeni nu mai există.
Mâna mea în mâna ta
Și inima mea în sufletul tău.
Te țin strâns ... nu pleca!
Pentru că viața mea e zidul nostru
Va trebui să-l dărâmi ca să ieși.
Și totuși asta e dorința ta.
Ai plecat ... iar în jurul meu
Sunt doar lacrimi.
Inima, mâna, viața ... nu le mai am.
Și iată moartea ... în întuneric.
Te iubesc, mi-e dor de tine.
Stau cu speranța în mână
Și focul ei mă arde!
Întoarce-te și construiește-mi zidul!