Acul debusolant al cruzimii
indică punctul terminus al clorofilei
din frunzele sacrificate
în memoria cărnii de tun;
toamna retrăiește consecvent
psihoza postumă a războaielor terestre.

Oamenii sunt anomalii vii
ce transcend defectul de seră al planetei
abrutizată de-atâtea decizii lucide,
cartele magnetice și tehnologii noi.

Nimic nu justifică
cruzimea de a nu supune cu pasul
și îmblânzi cu brațele
distanța pur virtuală
insinuată perfid între noi,
nimic nu absolvă de vină
ignorarea tacită a gândului pelerin
ce o străbate aproape instantaneu
imun la fobii, prejudecăți,
vreme și stratageme.

Mai cred încă în dorința intrinsecă
a vieții
ce generează condiția desăvârșirii,
revin consecvent la axioma
hieratică
ce susține metempsihoza iubirii.

16 noiembrie 2001


Din volumul "Geometrii singulare",
editura Pro Transilvania,
București, sept. 2003