pe lulea asez taciune
valvatai cuprind odaia.
clipa modeland pe strune
s-a pornit prin stih vapaia.
au tacut maestrii antici
eu Cortez, ei Montezuma.
lantuiti pe raft, apatici,
pe lulea se-asterne bruma.

si vazandu-i beti de sine
din alcov ma smulg cu geamat
la cules de flori prin mine
la sadit fiori de freamat.
ceas agonic de dorinta
multe ard far-a le spune
caci zadarnic prin fiinta
pe lulea asez taciune.

insa steaua ce-am apus-o
cu un frau, salbaticiunea,
sa i-am pus, cand am adus-o
de-am cutreierat genunea.
si de-n rost ce nu exista
print eram, in vremea aia,
fi-vor cai, de-n vreme trista
valvatai cuprind odaia.

stiu ca apa nu le stinge
cum a unui geniu unda
insa duh pribeag le-nvinge
cu prostia lui profunda
ce e dulce totdeauna.
cand o fi cules de prune
strange tot; geniul doar una,
clipa modeland pe strune.

insa vezi, ca-ntotdeauna
dintre-atatea ce-s stricate
va gasi vreo trei, nu una;
drept e deci sa strangi pe toate.
*
faldul mistic de femeie
geme dorul lui tigaia.
nedibaci, prajind idee,
s-a pornit prin stih vapaia.

pletele imi ard in palma,
plasma-i buza pe parchet,
imi arunca ochiul, calma,
o privire din closet.
prin sisifa zarva trece
neamul raftic de pitici.
pruna e amara, rece;
au tacut maestrii antici
pe o virgula uitata.
ego lor, hranit de insumi,
nalta zid, crenel pe data
intre cele doua lumi.
*
vai,Sisif, sa nu ne-arunci!
striga ei striviti de suma
de rodiri ce strang atunci.
eu Cortez...ei...Montezuma.

*
iata! dor imi strange pieptul.
dor de lunci, de pasari-muze...
cred ca am de-acum si dreptul
sa gust moartea unor buze.
insa ei?! fartati de slova,
imi erau de-acum simpatici
in gateala lor alcova,
lantuiti pe raft, apatici.

nu! ma-ntorc! in van iubire!
mai drept asa, mai cuvi`ncios.
prea mi-s sange prin menire
si prea din neamul lor sunt os.
dor imi sunt prin existenta;
rage in odaie puma
cant sublim de penitenta:
pe lulea se-asterne bruma,

pe lulea se-asterne bruma;
lantuiti pe raft, apatici,
eu Cortez, ei Montezuma,
au tacut maestri antici.
s-a pornit prin stih vapaia,
clipa modeland pe strune;
valvatai cuprind odaia,
pe lulea asez taciune.