poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-01 | |
săream mai mult coarda din șapte în șapte perechi de aripi
nu călca nimeni pe linia albă nu depășeam limitele cheilor atunci lumea se rotunjea cu fiecare cifră impară și noi deveneam tot mai mari nu ne mai încăpea strada copilăriei nu ne mai intra pe cap nu ne mai ajungea la glezne mâinile ne crescuseră prea mult pentru a mai sări laptele gros al sânului de acolo aveam durerile acelea de spate artrozele peșterile aerul de piele transparentă prin care acum se vede ața știi era la picioarele noastre și făceam scheme da și ulii și porumbeii a mai rămas unul și mi-e teamă să nu se termine și toamna asta să nu se prindă în sfoara aceea transhumantă prin care ne prelungim virtual amintirile azi mergem la publix găsim totul în afară de mobilă ce ne mai trebuie mobilă pentru o veșnicie dublă la 220 cu împământare ne dezlipim bunicii de pe borcane de plastic nu se mai poate sparge nimic nu mai putem împrăștia pe jos urmele cu dulceață de cireșe amare știu măăăă nu-mi mai spune buni îmi făcea până le termina de făcut nu mai erau cu dulceață de trandafiri și de vișine și de căpșuni crezi că se vor prinde că e cărtărescu? poem inspirat si dedicat
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate