într-o pseudonoapte cu cețuri zemoase multicolore
pe străzi rotunde încercuite de ziduri
m-am deghizat în colecționar de realități imaginare
până când din mine s-a născut umbra

am cartografiat cu sârg vidul
amanții râdeau îmi arătau semnele curânde ale renunțării
ce cauți între noi îmi spuneau pe cine mai cauți
coastele noastre sunt firave se rup cu primul adevăr rostit
dar nouă nu ne pasă am crescut din aceeași rădăcină
nu cunoaștem înfrângerea cuvenită celor mulți
iar tu ești ridicol
urcă scara fără de trepte
urcă zidul din cărămizi alunecoase aparente
acolo ne vei descoperi zâmbetele
al meu și al ei și vom râde împreună
în fiecare cuvânt se va ascunde o ironie
până când vei simți tăcerea invadându-ți pieptul

siluetele străine își continuau dansul pe postamentele nisipoase
piețele anonime din oraș gemeau vegetal sub apăsarea pașilor
cineva strivea pânza ireală țesută cu grijă
în cădere gurile ni se umpleau de zgură
și

într-o pseudonoapte cu cețuri zemoase multicolore
m-am deghizat în colecționar de realități imaginare
până când din mine s-a născut umbra

astăzi
în lipsa notei discordante
se aude o simfonie pentru răsăritul dual