Motto:
într-o dimineață
ochiul cel rău
m-a pârât rațiunii
că l-am imbolnăvit
de frumos


A venit îngerul
și mi-a spus
-Nu mai vopsi cu ojă latura ta feminină
ia mai bine două aripi
fă-ți din ele rât și scurmă
lumina ca un bărbat

Am să pășesc încet
peste oglinzi sterpe
de luciu, înfășurat
în chei de vâsc
privind arhonții
cum trec pragul mirării
legând de înalt
tânguirile văduvei
făcute clopotnițe
într-un ochi
de furtună
râd și beau adevăr
din țestele
îndrăgostite
ale ursitoarelor
nașterii mele

Cine ești tu îngere?
setea de mine
ori blestemul
unei alte jumătăți
de clepsidră?