poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-01 | |
O, dar nu am obosit nicidecum!
ce-i drept, scriu de un secol pe-același colț de hârtie în șoaptă, în șoaptă căci numai cele ascunse sunt dorite. câteodată îmi deșir hainele vechi în efortul de-a-mi lega ochii de lume și cele de-a pururi de o poză la minut sau de-un pahar cu apă, mă-mpiedic ca un păianjen de propria-i necunoscută pânză și-atunci poate urlu ca să-mi adun genunchii juliți și bine îmbibați de țărână apoi tac îmi ancorez mâinile în ceața de deasupra munților și gâtul, da, gâtul, ca într-o nesfârșită joacă de-a spânzurătoarea și-atunci inestimabila, nebiruita țesătură devine o plasă mare mare și nesuferită, cu care alerg după fluturi. Și iarăși în șoaptă, cele ascunse să se dea de câteva ori peste cap și să ne devină tovarăși de drum! oricum ne vor învinge mereu la jocul de cărți, la jocul de zaruri și la jocul de-a noi înșine. însă de obosit chiar nu am obosit nicidecum, beau zilnic ceai la ore fixe și-mi îngrop ceștile în inimă; câteodată mai sparg una sau două nu din tremur ci din dorința năstrușnică de a-mi oglindi fața într-o baltă de toată frumusețea proaspătă ca tot restul lucrurilor de care n-a auzit nimeni încă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate