poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-29 | |
Între miile de măști,
ce pe-a lumii șcenă se arată, de mii de vieți eu caut moartea cea adevărată. Am sărit cu pieptul larg deschis în prima rază de lumină, și-am căzut precum un Crist, de pe crucea ce n-a putut să-l țină. Și te blestem, de ai crezut că eu cerșesc cruțare de sub biciul sorții, amor etern - - tu cel mai pământesc dintre chipurile morții. Rămas pe-un drum, fără umblet, fără stimă, să-mi făuresc răscrucea din sânge și credință, am căzut cu fața intr-o rimă, pentru neputință. Pribeag, am dat să intru-n chip de ofrandă în casa-n care îți citesc scriptura, și-am rămas uimit în pragul porții când ți-am zărit pe altar natura, poem nătâng - autoportret al morții. Mai zăresc la plopii de pe drum în pieptul frunzei câte-un soare, pete în eter. A vrea să mori, e a vrea să știi în zborul frunzelor pe cer lumea e o zi. În ziua asta fără de înțeles, țin doliu - plopii sângerii, iar eu renasc mai des decât pot a muri. Miile de măști ce pe-a lumii scenă se arată, sunt toate o moarte în felul lor, nici una cea adevărată.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate