Mi-am pierdut conștiința
Sau am vândut-o cu zece mii
Mi-am reprimat dorința,
Și-am îngropat remușcările de vii.

Și râd cu râsul meu de om nebun,
Și râd atât de tare și cu poftă,
Încât am chef să mă răzbun
Pentru veșnica veselie de pe chipu-mi afișată.

Iar pianul cântă singur în si bemol:
La, La, La… la naiba!
Îmi simt capul atât de gol,
Și fac eforturi să gândesc degeaba.

Ha! Hai să râdem de prostie,
Să ucidem ce-i mai bun în noi,
Intră in jocul nostru de hârtie,
Cumpără-ți ideile cele noi!

Sau fă reclamă la marfă expirată,
La reduceri de capacitate intelectuală,
Mâna a șaptea, de contrabandă,
E la modă, e gratis și recomandată.

Fără excepții, fără rețineri
La magazinul Inconștiența,
Deschis de luni până vineri,
Și iți setează pe verde existența...