poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-10 | | Înscris în bibliotecă de Dumitru Cantea Sunt oameni ce nu-l pot visa pe Eminescu, oricât s-ar strădui, și-ar vrea să-i vadă măcar sandaua într-un vis, sau pleata,-n care decembre plouă-n două cu zăpadă... Numai celor copii la suflet li se-arată și atuncea - scurt de tot - de parcă fix peste-un minut ar trebui să fie-n altă parte: să i se-arate altui om în vis... De mult nu l-am visat pe Eminescu: ce-o fi făcând? Mai deslușește oare sara pe deal cum buciumul jelește, sau cum luceafărul se mistuie în zare?! De-aflați cumva - visându-l - careva, vă rog să da-ți istui popor de știre: poate că-i este foame și i-e sete, și n-are o haină întru primenire... Azi, când în orice dor este și dor de-al lui, și norii curg ca-n versurile Sale, și eminescieni sunt codrii, și izvorul, și seara asta cu lumină moale, - prin care trece-acest copil, zâmbind, din somn trezit acum - în verde șes - cu privirile atâta de curate de parcă l-a visat pe Eminescu...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate