poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-14 | |
Setea
rămas în întuneric singur, simt cum ochiul meu încet se stinge. cad în genunchi și încep să tremur. brațul meu drept brațul meu stâng frânge. mă-nchin la tine, Dumnezeul Meu care ai prefăcut vinul în sânge, din care, să-mi sting setea, vreau un pahar să beau și eu. binecuvântată fie clipa în care se va prăbuși dușmanul meu: femeia șarpe și omul cățel. urăsc jivinele toate, târâtoare sau înaripate... sau târâturi care cer, dar nu dau lapte, dar toate, slăvit fie Dumnezeu, dau sânge, din care, să-mi sting setea, vreau un pahar să beau și eu. râdeați de mine! râdeați de duhul meu palid și firav, pâlpâind bătut de vânturi precum lumina unei lumânări de seu. vă priveam înghițind hulpav gunoiul reciclat prin cloaca destrăbălatului vostru zeu, PROSTIA! fericiți lingeați dintre petale mierea. voi nu știați de Dumnezeul Meu, și că nici El, nici eu, nu știm ce-i mila. visez cu ochii larg deschiși la Dumnezeul Meu, slăvind mânia. mă-nchin adânc gândului rău, ce-mi pare tot ce-i bun, ce-i drept și pur... de atâta timp adun în mine tot ce văd, tot ce aud, și simpt crescând pe dinăuntru murdăria. ascuns în întuneric stau și ascult, și aștept un semn vestind sfârșirea. mi-e atât de greu în acest deșert, tot pierzând să nu disper. și așteptând, îmi petrec setea dând pe gât câte un pahar de sânge, din sângele meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate