poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-08 | |
Din adancuri
Din adancuri de ape, m-ai scos Doamne, Tu! De cumplite valuri eram cotropita; si nu era nimeni sa-mi auda strigatul, in zadar strigam … si eram istovita! si m-a cuprins somnul mortii si uitarea… Apele ma trageau spre haul fara fund; Dar a tasnit din pieptul meu chemarea: – „ Ajuta-ma Doamne, sa nu ma scufund! ” Iar Tu, grabnic Iisuse, spre mine-ai venit, si mi-ai intins mana-ti atotstiitoare; M-ai purtat peste valuri, cu Tine-am pasit, Salvata de iubirea-ti izbavitoare. Nu m-ai mustrat, nu mi-ai spus nici un cuvant, Pentru ale mele pacate Tu nu m-ai certat; M-ai privit numai indurerat si bland. si la loc ferit, Tu m-ai asezat. Gresind iar, am ajuns la-al mormantului prag, Groapa sinistra ma privea asteptand; Ingrozit-am strigat: – „ Ajuta-mi Doamne drag `! ” Si-ntinzandu-mi mana, m-ai scos din mormant. Si nici acum Doamne, Tu nu m-ai certat, Ci m-ai privit trist, mustrator si bland; Si iar m-ai iertat, Tu mortii nu m-ai dat, Sperand sa ma vezi pe-al Tau drum umbland. Dar, iar in pacate grele-am lunecat Ce ma tarau cu ele, ducandu-ma-n abis; Si vedeam cu spaima cum ma pierd in neant, Cand iar m-a salvat Mana-ti, al meu Iisus! Dar, de-aceasta data, m-ai privit intristat, si-am vazut pe fruntea-ti cununa de spini, Tu semnele cuielor mi-ai aratat, Si-am vazut lacrimi in ochi-ti senini; Si ti-am vazut Doamne coasta strapunsa Tasnind din ea sange cu apa-amestecat; Si ti-am auzit cuvintele spuse: – „ Parinte, iarta-le lor, caci nu stiu ce fac! ” Tu, pentru mine-ai spus aceste cuvinte, Si spaima cumplita m-a cutremurat; Caci Tu m-ai iertat, iar si iar Parinte, Iar eu am trait in continuu pacat! Si am inteles Doamne c-ale mele pacate Au marit amarul chinului Tau; Si am hotarat ca pana la moarte Sa-ti inchin viata, Iisuse al meu! 2002
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate