poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-06-12 | |
balada generalilor tacuti
in fata drum,in spate drum ai obosit si tu deacum. sarmane,hai sa ne oprim la hanul din rascruce. la hanul din rascruce e fum si cald si vinul este dulce. si beau o cana si mai cer si uit de drumul meu spre cer! atunci apare langa mine, un orb si schiop nebun si-mi spune: -o cana de vin stapane pentru mine, iar pentru tine am sa cant balada.... pleaca de-aici nebune ! un schiop si orb ca tine mai crezi balade poate a-mi mai spune ?! -o cana de vin stapane si-ai sa auzi balada ... pleaca de-aici nebune esti orb si mintea-ti scalda-ntuneric esti schiop-si lumea n-o cunosti! stapane,stapane,o cana si balada ... dar beau si nu ascult nimic caci drumul spre cer s-a oprit... atunci i-l chem pe schiop : -canta nebune balada ta ca sa ne-nveselim si sa porneasca calea. si scoase orbul-schiop-nebun o scripca neagra si-am pornit la drum : -stapane: au fost odata trei generali si-au luptat in lupte mari la rasarit au ucis totul la apus au daramat castele la miazanoapte au topit pamantul. totul era o lupta si toti erau alaturi de ei... dar s-au oprit la miazazi intr-o crasma si beau,generalii cei trei. razboaiele s-au oprit pamantul nu s-a mai topit nimic n-a mai fost ucis castelele au ramas in picioare... miliarde de oameni s-au intrebat, ce erau alaturi de ei, -unde sunt,unde sunt,generalii cei trei!? -sa vina sa porneasca drumul spre Rai! dar ei la crasma din miazazi stateau linistiti,si beau, se pare ca nimic nu ziceau, nici nu miscau cei trei generali!... atunci oamenii au trimis sol ca sa-i aduca la lupta pe ei, dar ei generalii cei trei beau linistiti si stateau, nimic nu ziceau... si parca nici nu miscau! lumea era-nebunita: generalii sa vina sa ne cuprinda sa rupa,sa sparga, dar drumul,drumul sa mearga! dar ei beau linistiti si stateau se spune ca nici nu miscau... atunci oamenii au trimis pe un vechi Veteran ce luptase in lupte-nvechite alaturi de ei: veteranul:- generali,eu care am luptat alaturi de voi,va implor: veniti! porniti Razboiul Suprem sa curmati pe cei mici sa zdrobiti pe cei mari sa-mplinim Ordinul!... dar ei beau linistiti si stateau cuminti parca nici nu miscau, generalii cei trei... miliarde de oameni se sufocau-nebuniti... sa trimitem copii de trupa sa-i scoata la lupta au hotarat ei atunci. corul copiilor de trupa : generali,Tata, copii tai te roaga: veniti si ne dati painea cea de toate zilele caci ca niste caini suntem oropsiti!... dar ei stateau linistiti si beau... se pare ca nici nu miscau... nemiscare totala,unii dintre ei au murit sufocati era ca o boala ce se largea... sa vina Mama lor sa vina Mama generalilor! trimiteti la crasma din miazazi ultimatum pe Mama generalilor. si mama, batrana lor Mama s-a dus si le-a spus: -copilasii mei dragi, micuti generali, lasati bautura,lasati nemiscarea porniti la lupta, voi nu vedeti ca se sufoca lumea? copii,fiti cuminti, la lupta porniti! dar ei generalii,cei trei, stateau nemiscati... se spune ca nici nu miscau... boala,boala a cuprins totul, totul rasaritul,miazanoapte-si apusul... au inceput atunci sa cheme, ei Oamenii, pe Dumnezeu,pesemne, caci Bunul si Stapanul S-a dus intins la hanul cel din miazazi... -Eu Dumnezeu, Stapanul tuturor, ce am facut si cerul si pamantul Va ordon: -dati Ordinul Suprem ca sa porneasca Nemiscarea ca oamenii sa vada drumul ce duce-n Rai ! atunci,miracol: cei trei, generalii au luat pozitia:drepti!!! au intors capetele spre Oameni si au tacut. atunci Dumnezeu a inteles ca ei erau Generalii cei trei ce stau linistiti si beau se pare ca nici nu miscau ... A inchis ochii si-a ranit picioarele numai auzul i-a ramas numai graiul i-a ramas... acum a tacut... la Hanul din rascruce e fum si cald si vinul este dulce beau o cana si mai cer ... si uit de drumul meu spre cer ... |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate