poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-17 | |
Prin empatie,
mi-am dăruit, la naștere, trupul pietrei. Curg viu printre lacrimile mamei și-nforesc, sentiment pur în speranță sunt! Pașii mei nerostiți sunt petalele florilor care nu vor avea nicicând o primăvară, dar, să nu fim triști! Fruct dulce sunt căzut, undeva, într-o lumină. Aștept privindu-vă dintr-un unghi secret -al sufletului unghi- să-mi povestiți despre joacă... Eu vă pot spune ce simte piatra căreia tocmai i-am sprijinit cerul... Voi suneți-mi despre ceea ce numiți îmbrățișare. ... prin empatie mi-am dăruit trupul pietrei, ca să fiu, în fața voastră, martorul sufletului ei.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate