poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-17 | |
Am vrut să creștem copii,
să creștem. Să însetăm în apă și din semne să înțelegem foamea de nimicuri. Vroiam să ne creștem, copii. Uite, îți picură mici dumnezei adevărați prin mâneca stângă, iar de-a dreapta ta, stă trista apăsare de buze pe care o lăsasem încă din vechi antice timpuri, când dumnezeii nu erau încă dumnezei, nici buzele buze, nici apele sfinte. Ne-am fi crescut, copii, mereu departe de apropieri, de scrâșniri, mereu la un pas de dumnezeiri pământești și la doi și multipli, multipli de doi, de savoarea păcatelor cerești. S-a dus vremea gustării și-a prânzului, dar, Doamne, Doamne, din câtă căldură de martie ne-am fi crescut necopiii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate