fiecare om e un clopot
fiecare gând o turlă înaltă
inima omului o toacă tăcută
în care bat amintirile



zilele au ritm și măsură
nu cântă nimeni cântecul lui
viața e un concert interminabil
de partituri bisate



e o minune cântarea noastră
n-avem glas, nici ureche muzicală
avem doar lumina interioară
a unor surdo-muți geniali



ne privim și nu ne-nțelegem
e străin ce nu cântă în noi
cântecul, ochii, picioarele
ne-nțelegerea le împarte la doi



al meu și al tău gândește omul
de crezut crede doar ce-i al lui
îngerii n-au copii și dorindu-și
au înfiat sufletul omului



fiecare om e un clopot
fiecare gând o turlă înaltă
inima o jucărie tăcută
la care îngerii cântă…