(In amintirea lui Jacques Brel,celebrul chansonetist francez).
Azi nu mai fumez,
Nici nu mai visez
Și nici teatru nu mai pot juca.
Sint golit de tine
Și scîrbit de lume,
Ca un biet orfan,
Ca un biet golan.
Nu mai pot trăi,
Nu mă mai trezi.
Patul parcă-mi zboară
Mă trezesc la gară
Și te-aștept deși nu vii nicicînd.
Sint bolnav,
Complet, complet, bolnav.
Cînd mamă m-ai pierdut în noaptea mare
Și m-ai uitat, singur în disperare.
Sînt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Nu stiu unde sînt
Și nu plec niciund'
Viața asta o duc de vreo doi ani.
Ești un foc tîrziu,
Eu,un pește viu
Ce se zbate pe uscat
Sub jarul tău,
Mă simt istovit,
Sînt prea obosit,
Nimic nu mă mai face fericit.
Cînd "ei" sînt acasă
Cu moartea la masă
Beau tot whyskey-ul ce-a ramas in bar.
Vapoarele mele
Ce purtati drapele,
De ce nu mă puteți lua cu voi?
Sînt bolnav,
Incurabil, bolnav,
Versuri moi și line
Îmi cîntă prin vine
Pînă cad ca o pasăre moartă-n drum.
Tu mă avizezi, de cînt mă privezi,
Îmi răpesti talentul, fără remușcari.
Dragoste ce-ai fost
Nu, nu mai ai rost,
Sînt mai singur astăzi ca oricind.
Ascult ca un prost,
Muzică pe post
Ascult din nou vocea mea, cîntînd.
Sînt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Cum mi-ai putut fura cîntecul?
Cum mi-ai putut rupe sufletul?
Versul, inima.
Da,sînt bolnav
Dar stau pe baricade și aștept mereu
Ceva, chiar dacă sint bolnav.