cotidian alergi în cerc lumea nu stă pe loc
nici pe roze
răsăritul e pentru unii
apusul erelor legendare
deasupra se petrec norii împreună cu stele
nu cuteza să-ți îndrepți într-acolo privirea
costă
costă și aerul pe care-l expiri nu-l vei ține în tine
o veșnicie
poți mereu să alegi orice poftești de pe rafturi
dar nu să evadezi din lumea împrejmuită de casse
ai șansa de-ați pierde mințile printre atâtea oferte
strălucitoare
te-au amăgit nu sunt decât surogate ambalate în țiplă
și cuminți în raft perfect
la înalțimea privirii aliniate
nu cuteza să înalți privirea deasupra
iluzia s-ar spulbera în alte neanturi
organizate
să nu te temi totul e veșnic
și permanent sub control câte-un ochi magic în fiece colț
și pe orice bancnotă veghează
a fost inventată deja și mașina
de programat vise are o bancă de date și toată gama
de avertismente legale ești perfect protejat
față de orișice șocuri emoționale
în special speranța are efecte dăunătoare consumată în doze exagerate
și oricum trebuie dusă la analize pentru a se evita
o posibilă contaminare
cotidian alergi în cerc ajungi să-ți muști coada
teribilă bucurie măruntă și ilegală durerea
îți dă frisoane și amețeală
ne scoate din ritm afli neașteptat gustul de curcubeu al tăcerii
înspăimîntat de necunoscut ridici dintr-odată privirea
căutând ajutor în marile mituri
uitate
îți întinzi sub stele încă umede
aripile mirate…