poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-08-27 | |
Uneori nu mai cred nici in gratii
Chiar daca mi-au crescut prin tot corpul. Simt cum imi cresc aripile Si-mi zic ca-i destul sa falfai usor Si sa ma cufund in vartej Sa gust culorile, soarele roz Iarba verde si albastra Sa-mi scutur trupul ca un animal Invaluindu-ma in curcubeul picaturilor de ploaie. Simt cum ma strang in mine Ca un ghem Si pornesc, ratacitor prin culori, Cu fata mata, lipsita de organe Cu simturi noi rasarind Prin fibrele noilor muschi infloriti. Simt lumina Simt intunericul Simt timpul fluturandu-mi pletele electrice Simt aripile vajaind undeva in urma mea. Simt. Uneori simt ceea ce nu voi fi niciodata Si incerc sa ma ridic printre lacrimi Dar gratiile imi strapung fiecare celula Caci fiecare celula e gratie. Uneori simt.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate