poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-05 | |
De ce plângi copil din tei,
Pentru că-ți pierzi frunzele? Vei primi aripi de lut, Ce, în zadarnica încercare de zbor, se vor face pământ, iar ploaia le va noroi. Or să-ți curgă aripile și aripi de clei vei primi. Vei alerga după nori cu chip, chip de frunze mlădioase cu buze tremurânde și ape în ochi. Dar aripile prinse de copaci Te vor clei de frunze veștede și-o să te frângi de aer, căzând din nou în sărutarea prafului, și ploaia te va spăla de noroi. Din lemn îți vei face aripi și le vei arde pentru nepăsarea lor, pentru refuzul de a zbura. Barba te va face să uiți zborul, să vrei o femeie de lut cu pereți de lut umed, cu bălți de ploaie în priviri... Dar o să te răsucești în noapte, căci spatele tău va crește odată cu albul frunzelor din păr, și aripi de pene și frunze vor rupe lutul zburând în tei. Și vei hrăni lutul cu penele tale, bălțile vor curge șopotit izvor de munte, mlădioasa curgere avea-va ce-a fost lut și nor de răsărit vei săruta, iar lacrimile căzute vor fi veșmântul regăsirii cu teiul, cu norul cu aripi de lumină... Zbori omule, copil din tei.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate