hai sa ne jucam de-a iubirea
sa culegem frunze si sa le numaram nervurile
sa ii punem timpului pietre in buzunare
sa alergam de-a sarutul
si cine ajunge primul la linia de sosire
il asteapta si pe celalalt
si-l imbraca in frunze cu ochii inchisi

hai sa jucam baba-oarba
sa legam curiosii la ochi si
sa le punem piedica
sa cada in nas
sa le fie rusine
si sa nu radem de ei
in forma de protest

hai sa zicem ca eu eram pamantul
si tu erai soarele
si ne jucam de-a v-ati-ascunselea
in fiecare noapte
fara sa ne strigam
trebuie sa ne gasim
un loc unde nimeni sa nu ne ceara socoteala
unde sa inventam noi o tara
adevarata
a poeziei