|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
ultima șansă
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de silviu dachin [bradleej ]
2003-11-20
| |
cresc firele de iarbă
cam fără culoare si mult sub spatele meu
răsturnat pe gheața lumii.
"te râd fluturii, mă, te râd toți fluturii!"
și fluturii mă râdeau verde cât toată iarba
de sub spatele meu,
deasupra era toamnă
și se coceau stelele
in livezi astrale.
nu culegea nimeni raze sau praf
din fructele ceresti,
dar ele nu se supărau
și înverzeau la loc a doua zi,
a doua secunda,
a doua și ultima șansă.
 |
|
|
|
