poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-08-18 | |
anii de liceu
s-au dus cu viata mea, atat cat am stiut intelege din ea. enigmele vietii am inceput sa le dezleg, atentie, inceput-am doar, raspunsul nu va fi nicicand complet. Stefan si Oana pe holurile scolii se sarutau infocat, eu insa am pierdut momentul, cautand pe cineva de care sa fiu sarutat. liceul e cea mai mare bucurie, dar si cea mai mare tristete a mea, mi-am acceptat demult soarta, asa cum este ea. profesorii, mi-i amintesc si pe ei, pe cei indulgenti si pe cei severi, din ore numai momente, din zile doar orele adiacente pe stadionul din apropiere, baietii jucand magarusul, miuta, sau fotbal intre clase, fetele impartasind intre ele secrete de cum sa devina mult mai frumoase. Liceenii... realitatea vietii, cartea nescrisa a fiecaruia din noi, partea din viata cand intre pauze legam destinele intre ele si legam destinele pasager intre noi. Liceenii... anii de liceu... si filmul acela parca l-am trait chiar eu. acum nu ramane in noi decat amintirea unui liceu in care am invatat, in care trairea clipei era ceea ce era mai important. unii din noi au trecut examenul vietii cu brio, altii din noi au dat gres, sufletele noastre si-au luat zborul si inca zboara pe cerul imens. Liceenii... anii de liceu... si filmul acela descrie destinul meu, netrait, dar mereu visat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate