Fotografia e doar o ficțiune
Temătoare contururi, nearse în vatra luminii...
Þesute, întrețesute, împletite, adunate,
Doar privirile-i dau suflare de viață
Un du-te vino continuu, fierbinte,
Þipând după hrană
Mii de ace
Purtând în urechi mătăsuri și sfori,
Cânepă aspră sau moale damasc,
Înnădesc rând pe rând punctele dulci
Pe chipul de vată:
Ochiul drept, ochiul stâng
Geana, urechea,
Încruntarea,
Bărbia
Surâsul
Irisul verde...

Trimite-mi zâmbind, prin urmare,
Privirile tale
Te vor recunoaște îndată,
Zâmbindu-ți la fel,
Ochiul drept, ochiul stâng,
Geana, urechea,
Bărbia
Irisul verde...