m-am suparat pe mine
ca nu am luat la tranta viata
purtandu-ma cu ea ca cu o amanta;
sunt foc si pulbere pe mine
ca prea iubesc si nu sunt rau;
ma indeamna sangele din vine
sa-mi mut sufletul din matca lui;
sa nu-mi mai pese de lume,
de rau,de suferinta si nevoi.
m-am suparat pe mine
ca nu am luat la cearta tineretea;
purtat pe valul ei de un curent
al frumusetii iubirii dar am gustat.
m-am suparat pe mine
ca nu m-am purtat multe dati ca las
in fata ademenirii sortii
si-n ceasul rau al mortii.
sunt suparat pe mine
cand nu sunt langa tine,cu tine,
de caldu-ti zambet sa ma bucur
iar licarul straluce sa-l descifrez
din ochii-ti plini de fericire.