Și plâng, și plâng în noapte
Acum când viața-mi e doar șoapte
Și mă gândesc la ea, nu cred
Că ea nu mă iubește și visez.
Căci visul e tot ce mi-a rămas
Acum când pân-la moarte e un pas.
Și ea nu înțelege al meu dor
Nici dacă îi spun că în fiecare zi eu mor.
Nici dacă i-aș spune tot ce simt
Nu ar putea pricepe, al meu suflet trist
Și îmi pare rău, de o iubesc prea mult
Și plâng, și plâng, nu mai ascult!

Și plâng, și plâng în vise
Acum când ele sunt atât de triste
Și la ea îmi zboară sufletul
Dar ea nu știe, ce mult doare totul.
Căci pentru ea, azi e o zi,
Ci pentru mine, tot ce nu va ști
Și ea se face că nu vede
Nici dacă îi spun a mea durere
Nici dacă i-aș spune fir cu fir iubirea
N-ar înțelege, e tristă viața și e rea
Și îmi pare rău, de o doresc și-acum
Și plâng, și plâng, visele-mi sunt scrum!

Și plâng, și plâng în amintire
Acum când nu mai e acea iubire
Și chipul ei îl văd atât de adesea
Dar ea nu știe ce lacrimi, visul meu îi țese.
Căci pentru ea-i totuna,
Iar pentru mine, ea-i doar una
Și ea nu știe cât o iubesc
Nici dacă îi spun cât o doresc
Nici dacă i-aș spune visul meu
N-ar putea ști, și acum mi-e greu
Și îmi pare rău, la ea când mă gândesc
Și plâng, și plâng, dar totuși o iubesc!


11 iunie 2003