poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunț ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-06-21 | |
Întuneric e atunci când nu-i
Lumină. E clar, firesc și rațional. Dar omul, în nemulțumirea sa, În dorinta sa de necurmat, A vrut ceva ce nu putea: A vrut să fie-n întuneric Și să pretindă că-i luminat. A vrut să creadă că iubește, Dar ura îl ținea de mână. A vrut pace, dar a pornit mereu război. A vrut să fie înger, Dar a ajuns un mare drac. Ciudat mai e și-acest nerecunoscător. Ciudat și încăpățânat. Promite multe, Face puține! Crede puțin, Dar vrea multe! Ce mai! O adevărată catastrofă ar spune “înțelepții”. Dar când toți credeau că s-a sfârșit, A venit în lume, cel ce i-a iubit: Cristos, adevărata lumină, Ce le-a redat speranța în adevărata credință.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate